Oamenii vedeta ne controleaza viata in secolul XXI

Desigur, s-au spus intr-o gramada de clisee, cuvinte frumoase despre profilul omului viitorului, omul secolului XXI.
In mii de campani erau practic implinite visele noastre din intregul areal ce crea speranta unei cuprinzatoare orbiri, menite sa indeparteze gandul celor multi ca straniiile nu sunt zadarnice in a ne depasi conditia grea a vremurilor. Noua celor multi ne erau adresate aceste campanii si aveau ca rezultat sa consideram ca sacrificiul nostru este pentru o cauza nobila.
De pilda, ne puteam chinui in multe ore de munca patriotica pentru ca generatiile viitoare sa poata acumula speranta unei lumi mai bune. Pregateam serbari istovitoare in care totul se derula intr-un natural scenariul prescris, sau pregateam decoruri cu pancarde si palete din care trebuiau sa reiasa dorinta poporului de a triumfa pe caile progresului. Un progres in care omul generatiilor viitoare nu avea nevoie sa mai trudeasca si in care totul se desfasura la o simpla comanda stabilita la activarea unui buton.
Mult timp am crezut crezut in omul descris de campania " Noi in anul 2000" in care robotica deservea in multe dintre activitati Omului, iar acesta contribuia la nasterea unei lumii prin forta gandiri sale.
Recunosc ca la acea vreme nu intelegeam prea multe, insa eram fascinati de actiunile omului din peliculele SF, la vederea utilitatii omului artificial precum si imensa putere de sacrificiu existenta din partea roboteilor, pentru ca noi oamenii viitorului sa gandim.
Apoi, ne-a revenit speranta prin revolutia ce ne indepta cu siguranta catre o lume a promisiunilor occidentalizate in care fiecare dintre noi isi imagina propriu concept privind libertatea.
Bulversati intre multitudinea de tinte stabilite, in gandirea in stil propriu dambovitean, intr-o strategie a integrari in noul orizont al lumii moderne, cautam sa pozitionam Romania cat de putin in randul statelor cvari -civilizate.
Observam linistiti cum in epoca unei tranzitii prelungite imaginabila reduta a libertatilor se prabusea transformand visele noastre unul cate unul in fum. Priveam nedumeriti cum intr-u totul, cazul romanesc este total atipic si incomparabil cu media europeana si lumea civilizata spre care visam .
Vise spulberate cu iz necunoscut de strategie bazată pe conceptul de "blame and shame " sau, altfel spus, o rusinoasa victorie personala semnalata dintr-un colt a celor ce ne-au guvernat si care nu si-au indeplinit tintele stabilite.
Dar, sa ne intoarcem la omul secolului XXI si sa-l gasim asa cum este astazi, modificat comportamental si intr-un fel adaptabil la nivelul gandirii. Modificat comportamental plecand de la conditia, ca omul s-a adaptat mediului si a devenit inovator si nu mediul s-a adaptat la cerinta acestuia asa si orice inovatie trebuie sa fie o adaptare si parte a mediului existent.
Este bine stiut cum ca valorile esentiale ale individului s-au modificat de la o etapa evolutiva la alta, dand sens progreselor pe care societatile le-au inregistrat.



Astfel daca in secolele renascentiste in varful piramidei de valori, se afla genul scolastic ce cauta sa raspunda intrebarilor existentiale ce cauta raspunsul la cea ce insemna controlul si utilizarea mediului in favoarea omului ce urmeaza sa utilizeze cunostintele dobandite de semeni lui trecuti.
A fost urmat apoi la scurt timp de genul omului explorator ce aducea spre cunostinta intregi omeniri despre existenta unor noi lumii inconjuratoare si bogatiile acestora. Modelul secolului XIX in care tehnica industriala a fost predominanta, o constituia modelul omului inovator in domeniul thnologiei industriale ce raspundea varfului de valori existentiale creand modelul de succes al omeniri .



In secolul XXI se inscrie in varful valorilor un nou concept . Omul vedeta, omul lenes, omul lipsit de motivatia de a controla in a-si conduce viata catre o perfomanta, devine varful motivational al valori.
Omul tastaturii, omul promterelor ce nu are aspiratii proprii si se bazeaza doar pe
ordinele celui ce il plateste devenind astfel o unealta ieftina pe care oricine o poate utiliza.
Asa se intampla si in cazul jurnalistului din Romania in care este apreciat de publicul larg doar din punctul de vedere al imaginii, al vizibilitatii.
In timp ce adevaratul jurnalist canalizeaza intreaga sa energie analizand si dorind sa aduca ineditul pe masa consumatorului, dorind sa raspunda unei performante profesionale, jurnalistul vedeta preaia ideea principala manevrand-o in sensul cerut de cei ce l-au dispus acolo.
Avem de aceea jurnalisti care sint nominalizati in toate topurile si jurnalisti anonimi, desi de cele mai multe ori acestia din urma sint adevaratii profesionisti. Avem, altfel spus, jurnalisti "de top", care nu fac decit sa serveasca fara scrupule interesele oculte ale patronilor, dar avem si jurnalisti care au refuzat si refuza sa isi pateze numele si profesia: aceasta conduita a devenit pentru ei obstacolul de netrecut in a fi promovati in functii, in redactiile ziarelor, posturilor de radio si televiziune.
Ziaristul profesionist depune marturie asupra realitatii. El nu isi permite sa depuna marturie mincinoasa in primul rind in fata constiintei sale, ceea ce presupune in acelasi timp angajamentul si respectul fata de cei carora li se adreseaza.
In felul acesta, ziaristul profesionist, dar fara eticheta de vedeta traieste urmatorul paradox: desi este atasat si loial publicului sau, acesta il ignora, il considera o simpla rotita in angrenajul produsului media pe care il consuma.
Dimpotriva, ziaristul vedeta, cel care manipuleaza publicul pentru a servi interesele patronului sau este recunoscut, admirat si nu de putine ori elogiat de acel public.
Ziaristul vedeta este acreditat de public pentru ca are "curajul" sa se traga de mineca cu personalitatile scenei politice, sa acuze fara probe, sa foloseasca cu nonsalanta un limbaj familiar sau chiar agresiv.
Cei mai multi dintre jurnalisti, comentatorii si analistii politici transmit catre consumatori intr-o morga de superioritate pe care o detine in relatia cu interviavati chiar daca ar trebui sa fie suparatoare.
Dar amatorii vedetismului sunt si de o parte si de cealalta si sunt agreati sa nu reactioneze datorita unei complicitati care se perpetueaza de multi ani.
Si ziaristii vedeta, si politicienii vedeta stiu ca acei dintii sint "trimisii" publicului larg pe ecranele televizoarelor. Publicul larg se regaseste in ei, ca si cum acestia ar fi purtatorii a mii si mii de biletele de la cei multi: nu doar cu intrebari, ci si cu raspunsurile gata scrise, altele nefiind acceptate.
Oamenii vor sa auda – desigur ca nu generalizez – ceea ce cred ca stiu si ei. iar ziaristii vedeta despre care vorbeam, aceia aserviti intereselor patronilor de presa, tocmai asta fac: ii lasa sa creada pe cei multi ca impreuna formeaza un cartel care slujeste adevarul si numai adevarul.
Numai ca adevarul lor de cele mai multe ori nu corespunde adevaratelor interese a celor multi.
Si constatam acum ca suntem mintiti in mod constant in continuare de creatiile malefice ale unor “regizori” ce creaza si sterg personajele vedeta mai repede decat sunt perpetuate rolurile intr-un film prost.
Suntem mintiti pentru ca aceasta cerem si pentru ca viata noastra a devenit fara de speranta in lipsa acestor oameni vedeta.

Dr.Darius Stan

Dinamism si putere

Turcia si-a inchis spatiul aerian pentru avioane israeliene

Hotararea Turciei intervine ca reactie la operatiunea militara israeliana efectuata impotriva unui convoi umanitar pentru Fasia Gaza, a declarat premierul turc Recep Erdogan.

Turcia a interzis, incepand de duminica (27.06.2010), oficial accesul aeronavelor militare israeliene in spatiul sau aerian. Potrivit agentiei turce de presa anadolu, care citeaza declaratiile premierului Recep Erdogan la summitul G20 desfasurat in Canada, masura survine ca reactie la operatiunea militara israeliana desfasurata pe impotriva "Flotei libertatii", avand la bord ajutoare umanitare pentru Fasia Gaza. Potrivit unor surse guvernamentale, anumite zboruri pot fi aprobate insa, de la caz la caz.
La sfarsitul saptamanii trecute, Turcia a interzis oficial primul zbor al unei aeronave israeliene prin spatiul sau aerian. Este vorba de un avion cu peste 100 de ofiteri la bord, care se deplasa in Polonia. Potrivit cotidianului israelian "Jediot ahronot", armata israeliana nu a reactionat inca oficial fata de acest incident pentru a nu incorda si mai mult relatiile bilaterale cu Turcia, si asa tensionate de la incidentul din Marea Mediterana, in urma caruia si-au pierdut viata opt cetateni turci. Guvernul de la ankara a reactionat prin retragerea ambasadorului turc din Tel aviv, precum si prin anularea exercitiilor militare comune cu israelul.
Executivul turc a solicitat statului evreu restituirea vaselor sechestrate si acordarea de compensatii victimelor. in cadrul summitului G20 desfasurat la Toronto, premierul turc a reiterat solicitarea ca statul evreu sa-si ceara scuze oficial pentru raidul aerian efectuat impotriva "Flotei libertatii". El a adaugat ca ierusalimul trebuie sa inceteze complet blocarea Fasiei Gaza si sa permita efectuarea unei anchete internationale pe marginea incidentului din 31 mai. "Nimeni nu poate spune ca israelul a fost atacat", a declarat Erdogan, argumentand ca nu s-au gasit niciun fel de arme la bordul vasului sechestrat.
Premierul turc si-a exprimat speranta ca intrevederea pe care o va avea la inceputul lunii iulie cu presedintele Statelor Unite, Barack Obama, sa aiba un efect pozitiv asupra administratiei Netanyahu de la ierusalim. Guvernul statului evreu a refuzat sa coopereze cu anchetatorii straini, demarand insa o investigatie proprie a incidentului din Marea Mediterana, investigatie la care participa si doi observatori internationali.
Presedintele comisiei de ancheta, Jacob Turkel, a declarat ca in cadrul investigatiei vor fi audiati, de asemenea, premierul Benjamin Netanyahu si ministrul apararii, Ehud Barak.

Summitul G8 nu mai are aceeasi intensitate de alta data

Summitul grupului G8, din care fac parte cele mai puternic industrializate sapte tari din lume si Rusia, a debutat in localitatea Huntsville, dupa care incepe in noaptea spre duminica (ora Romaniei) cea de-a patra intrunire la varf a statelor G20 la Toronto. in centrul atentiei acestui grup sunt problemele economice. aceste 20 de state, printre care se numara atat cele mai puternice economii, cat si state emergente, si-au propus in urma cu un an si jumatate, crearea unei noi arhitecturi a pietelor financiare, cu scopul de a preveni pe viitor crize de asemenea amploare ca cea care a inceput in 2008.
Dispute privind strategiile de combatere a crizei
Se pare ca elanul din acea perioada a disparut. intre timp, Germania si Statele Unite poarta dispute despre strategia de asanare a crizei: in timp ce angela Merkel pledeaza pentru consolidarea bugetului de stat, presedintele american Obama e un adept al programelor de sprijin a conjuncturii economice, care presupun o majorare a datoriilor publice. Şeful Casei albe a subliniat ca Washingtonul a luat masurile corecte, si ca, la momentul de fata, "conteaza cel mai mult sa demonstram ca reusim se creem structuri eficiente pe termen lung dupa criza, pentru ca un astfel de scenariu sa nu se mai repete."
Observatorii se asteapta ca sefii de stat si de guvern prezenti la summit sa caute suficiente formulari in documentul final al intrunirii la varf pe care le pot interpreta drept victorii dupa ce se intorc acasa. Toata lumea e de acord in ceea ce priveste importanta majora a cresterii economice si a redresarii bugetelor, dar fiecare sustine opinii diferite despre cum ar trebui sa fie atinse aceste obiective in mod concret. Un alt subiect controversat e implicarea bancilor in combaterea efectelor crizei, pe care o solicita in special europenii, dar care nu se va bucura de sustinerea majoritatii la Toronto.
Miliarde de dolari pentru combaterea mortalitatii infantile
Nici ideea mai veche a introducerii unui impozit pe afaceri financiare nu are sanse prea mari de a fi acceptata la summitul G20. angela Merkel a declarat ca va pleda pentru o astfel de masura, dar ca "nu trebuie sa uitam ca un astfel de impozit se loveste de scepticismul multor state industrializate, dar si a unor state emergente."
in schimb, Şeful Casei albe a inregistrat un mare succes in ultimul timp, din moment ce ampla reforma financiara pe care a propus-o are sanse bune de a intra in vigoare.
Grupul G8 a anuntat ca isi va intensifica eforturile in combaterea saraciei. Premierul Canadei, Stephen Harper, a declarat ca vor fi alocate miliarde de dolari pentru lupta impotriva mortalitatii infantile din tarile subdezvoltate.

In covarsitoarea lor majoritate, analistii occidentali sunt de acord ca trecerea in rezerva a generalului McChrystal indica persistenta unor ample disensiuni si discordante la varful statului american, cu privire la viitoarea strategie a administratiei Obama. aceste divergente vizeaza nu numai misiunea antiterorista din afganistan si atasamentul tot mai anemic al americii fata de aliatii ei.

In chestiune e chiar si terminologia politica, pe care unii responsabili ai actualei conduceri a statului american au epurat-o, mazilind din vocabular notiuni clare si transante precum „razboiul antiterorist” sau „extremismul islamic”.
David Petraeus, fostul comandant al trupelor americane din irak, nu e strain de ceata conceptuala care a invaluit elita politica din Washington. El insusi a provocat ample controverse, pe care apoi le-a regretat, cand, intr-un moment de ratacire, a calificat politica israeliana fata de palestinieni drept un "risc" la adresa trupelor americane din Orientul apropiat si Mijociu.
Cu toate acestea, numerosi comentatori elogiaza decizia presedintelui Obama de a-l inlocui la comanda trupelor internationale din afganistan pe generalul McChrystal cu David Petraeus. Cel din urma e, la urma urmei, omul care, sub George Bush, a reusit sa evite iminenta infrangere a SUa in fata insurgentilor si teroristilor islamici irakieni.
in plus, potrivit ziarului german Die Welt, noul comandant ar "dispune de calitati pe care McChrystal nu le are", in masura in care „stie sa abordeze mai abil si mass-media si clasa politica”. Ziarul berlinez considera ca Petraeus ar fi „singurul comandant capabil sa incheie in mod onorabil razboiul din afganistan”.
Net mai putin euforic e Westdeutsche allgemeine Zeitung. Ziarul scoate in evidenta ca demiterea lui McChrystal ilustreaza „adancile galcevi si neintelegeri din interiorul echipei presedintelui american". incat "Petraeus e silit sa presteze mult mai mult decat sa asigure incheierea semi-onorabila a unei misiuni afgane oricum extrem de dificile". Demonstrand luciditate maxima, cotidianul din Essen ii descrie sarcina ingrata in urmatorii termeni: „inainte de toate Petraeus va trebui sa convinga o opinie publica tot mai muncita de indoieli si mai obosita de razboi de necesitatea perpetuarii unui curs controversat la culme, chiar si in randul elitei politice aflate la varful statului american”.
Pe de alta parte, succesul sau irakian se datoreaza faptului ca Petraeus a obtinut mana libera din partea lui George Bush. Thüringer allgemeine din Erfurt crede ca generalul ar fi obtinut acelasi spatiu de manevra si din partea lui Obama, in fata caruia insa cererile eventuale de suplimentare a trupelor ar putea sa fie mai dificil de impus.
Substituirea operata la conducerea trupelor americane din afganistan suscita la stanga spectrului politic elogii nedisimulate. Tageszeitung din Berlin crede ca, inaintea importantelor alegeri legislative americane din toamna, Obama ar fi "demonstrat forta, rezolvand rapid" inca una din crizele impopulare abatute asupra administratiei sale. iar Frankfurter Rundschau considera ca Obama ar fi taiat aripile "cultului rezervat militarilor americani".
Dar, ca si alte ziare, cotidianul din Frankfurt critica lipsa de claritate a lui Obama si absenta unei reevaluari riguroase si consistente a misiunii din afganistan.
Numerosi editorialisti mai dedica spatii ample si summitului G-8 si G-20 de la finele saptamanii, comentand ceea ce Ostsee Zeitung se asteapta a fi o reuniune marcata de tensiuni transatlantice in materie de politica economica si financiara. Unii analisti scot in evidenta sursa conflictului iscat de programul de austeritate al Germaniei, care, potrivit administratiei americane, ar pune in pericol cresterea economica globala.
Or, "daca SUa nu se pot confrunta cu falimentul national", Germania e obligata sa-si reduca masiv cheltuielile daca nu vrea sa impartaseasca soarta unor tari ca Grecia, reiese dintr-un editorial din Emder Zeitung.
La randul sau, Süddeutsche Zeitung isi vede spulberate sperantele ca „Obama sa faca Europei mai multe concesii decat predecesorul sau, Bush”. iar China, subliniaza Badischen Neusten Nachrichten, si-a apreciat moneda nationala, dovedind astfel inteligenta tactica, intrucat a iesit din colimator, „lasand in schimb in prim plan controversele dintre americani si europeni”.

FBi a arestat 10 persoane suspectate ca ar fi agenti secreti rusi
Departamentul american al Justitiei a anuntat luni, la mai putin de o saptamana dupa vizita liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, in SUa, ca 10 persoane au fost arestate pentru ca ar fi agenti secreti rusi, iar o a 11-a este cautata in continuare, relateaza CNN.
Cinci dintre suspectii arestati au comparut luni in fata unui tribunal din New York. Patru dintre ei, printre care un jurnalist la ziarul in limba spaniola El Diario, au fost informati de drepturile lor si au fost retinuti, deoarece autoritatile au decis ca exista riscul ca ei sa fuga. Urmatoarea audiere a fost fixata pentru 1 iulie.
Cealalta suspecta, identificata de documentele judiciare drept anna Chapman, va fi audiata in 27 iulie si i-a fost refuzat dreptul de a fi eliberata pe cautiune.
Procurorul general adjunct, Michael Farbiarz, a spus ca in prezent sunt facute perchezitii in intreaga tara. El a calificat plangerea initiala drept "varful icebergului". "acesti oameni au fost pregatiti impreuna", a spus Fabiarz despre suspecti. "in centrul acestei afaceri se afla inselaciunea", a adaugat el.
Restul presupusilor agenti urmeaza sa fie audiati in alte state federale.
Contactat, un purtator de cuvant al ambasadei Rusiei a declarat ca nu este la curent cu arestarile si ca va cere mai multe informatii autoritatilor ruse.
Suspectii erau "agenti de informatii rusi antrenati", a spus un purtator de cuvant al Departamentului de Justitie. Potrivit documentelor furnizate de instanta, ei fac parte dintr-o misiune pe termen lung de a implanta agenti sub acoperire in Statele Unite.



Previziuni ale efectelor amplasarii scutului anti-racheta in Romania şi Bulgaria

Ted Galen Carpenter este vice-preşedintele institutului Cato din Washington, unul din cele mai influente think-tank-uri politice şi economice din Statele Unite. intr-un interviu, analistul american comenteaza intenţiile administraţiei de la Washington de amplasare a scutului american anti-racheta in estul Europei.

Intrebat care ar putea fi ţarile in care Statele Unite vor amplasa controversatul dispozitiv anti-racheta, Ted Carpenter a dat ca opţiuni sigure Romania şi Bulgaria. "Daca acest plan va fi pus in aplicare - şi el va fi intr-un final dus la indeplinire - scutul anti-racheta american va fi amplasat cel mai probabil in Romania şi Bulgaria. Propunerea iniţiala de instalare a scutului in Polonia a starnit critici extrem de vehemente in aceasta ţara, ca de altfel şi in Republica Ceha, motiv pentru care aceste doua state nu mai prezinta interes din acest punct de vedere pentru Statele Unite", crede Carpenter.
Estul Europei, mai puţin vehement
intenţiile americanilor privind scutul anti-racheta intampina o opoziţie simţitor mai mica in estul continentului european, spune analistul american. "Reacţia Rusiei insaşi a mai pierdut din virulenţa iniţiala, cand s-a pus problema instalarii scutului in Polonia şi Cehia", a adaugat reputatul analist şi autor a numeroase volume, Ted Carpenter.
Romania şi Bulgaria nu au fost insa singurele opţiuni luate in calcul de strategii militari americani. O varianta viabila de amplasare a scutului anti-racheta se pare ca a fost la un moment dat inclusiv Turcia. Ecuaţia politica s-a schimbat insa o data cu deteriorarea relaţiilor dintre Washington şi ankara. "in acest moment administraţia americana priveşte cu mari rezerve Turcia. Exista numeroase temeri ca ankara nu este un partener de incredere şi ca acţioneaza impotriva intereselor americane şi ale aliaţilor strategici din regiune ai Statelor Unite, precum israelul sau UE. Cred ca planurile privitoare la eventuala includere a Turciei in proiectul scutului anti-racheta vor fi deocamdata anulate", opineaza Carpenter.
Efectele amplasarii scutului anti-racheta in Romania şi Bulgaria
Referitor la efectele pe care le va avea asupra Romaniei şi Bulgariei amplasarea scutului anti-racheta american in aceste doua ţari, Carpenter spune ca acest lucru va face ambele ţari şi mai dependente de america din punct de vedere al securitaţii. "atat romanii, cat şi bulgarii au realizat ca este in interesul lor sa aiba relaţii cat mai bune cu Washington-ul din punct de vedere al propriei lor securitaţi naţionale". Pe de alta parte, mai adauga analistul, exista alte ţari in regiune care ar putea privi gestul americanilor drept o periculoasa imixtiune a acestora in regiune, lucru care ar dauna imaginii Romaniei şi Bulgariei.
intrebat in ce masura relaţiile Bulgariei şi Romaniei cu ţari precum Serbia sau Grecia ar putea fi afectate de scutul anti-racheta, Carpenter spune ca multe ţari din sud-estul Europei privesc cu suspiciune ţarile vecine care au relaţii prea apropiate cu Statele Unite. in ceea ce priveşte relaţiile celor doua ţari, Romania şi Bulgaria, cu UE, Carpenter nu crede ca acestea vor fi afectate negativ de gazduirea pe teritoriul celor doua state a elementelor scutului anti-racheta american. "Uniunea Europeana colaboreaza cu NaTO şi joaca un rol important in chestiuni economice. Se prea poate ca in viitor situaţia sa se schimbe, insa pentru moment nu cred ca vom asista la schimbari in relaţiile dintre UE şi cele doua ţari".
Un scut anti-racheta global. Rusia, posibil aliat?
Deutsche Welle l-a intrebat pe reprezentantul Cato institute in ce masura Rusia ar putea percuta la ideea crearii unui sistem global de scut anti-racheta, devenind parte a acestui proiect, propus de altfel Moscovei de guvernul american. Este acest scenariu verosimil sau o simpla idee fantezista a Washingtonului? "N-aş spune ca este chiar o idee ratacita, fara noima, a Casei albe. apreciez insa ca o asemenea propunere este lipsita de şanse reale de reuşita. Nu vad Rusia aderand la un asemenea proiect. Moscova vede in ideea americana o ameninţare directa la adresa intereselor sale strategice. Or, in eventualitatea in care Kremlinul ar deveni parte a unui sistem anti-racheta de anvergura globala, obiecţiile ruşilor ar fi neutralizate", a declarat Carpenter.
Neincredere reciproca
Pe de alta parte, mai spune analistul şi publicistul american Ted Carpenter, exista multe voci in Statele Unite care se opun "includerii Rusiei in vreun sistem de aparare anti-racheta. Este foarte dificil sa treci peste aceste doua tipuri de rezistenţa, politica şi domestica, manifestata in america faţa de Rusia", spune acesta.



SUA şi securitatea virtuală

Războaiele de până acum au fost purtate la sol, în apă şi în aer. În secolul 21, războiului i se adaugă o nouă dimensiune: lumea virtuală. Dependenţa crescândă faţă de infrastructura tehnologiilor informaţionale generează un nou punct slab al societăţii moderne.

"Spus pe scurt: bunăstarea economică a Statelor Unite în secolul 21 depinde de securizarea sistemelor informaţionale", a declarat preşedintele american Barack Obama în mai 2009.
Obama a fost primul preşedinte din istoria Americii care a dedicat un întreg discurs securităţii online. Şeful Casei Albe a atras atenţia asupra vulnerabilităţii atât a reţelelor de calculatoare care controlează sistemele de distribuţie a apei, petrolului sau electricităţii cât şi a celor care sunt răspunzătoare de coordonarea traficului aerian sau a transportului în comun.
"În lumea de astăzi atacurile teroriste nu vin doar din partea câtorva extremişti cu centuri explozive. Ele pot fi declanşate şi prin combinaţii de taste la calculator. E o armă de distrugere în masă", a precizat Barack Obama în discursul său dedicat securităţii virtuale.
La un an după acest discurs, la 21 mai 2010, generalul Keith Alexander a fost numit comandantul noii secţii pentru siguranţa online a Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA), cel mai important serviciu secret al Statelor Unite. Din cartierul general din Fort Mead, NSA supraveghează comunicaţia virtuală din întreaga lume.
În prima sa apariţie publică în calitate de comandant al noii secţii a NSA, generalul Alexander a schiţat pericolele care ameninţă securitatea Americii. În fiecare zi, Agenţia pentru Securitate Naţională înregistrează şase milioane de atacuri virtuale asupra reţelelor de calculatoare ale Pentagonului.
"Bunăstarea şi puterea Americii o transformă în ţintă a atacurilor online. Cel mai periclitat este unul din pilonii de bază ai puterii noastre, armata, care este dependentă de reţelele de calculatoare pentru comandă, control, comunicaţie, logistică şi coordonare a operaţiunilor secrete. Pentagonul trebuie să garanteze securitatea a peste şapte milioane de calculatoare, care sunt conectate la 15.000 de reţele", a declarat generalul Alexander.
Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a anunţat deja din anul 2009 că Statele Unite intenţionează să suplimenteze semnificativ numărul experţilor în tehnologie virtuală angajaţi de Pentagon. Herbert Lin, el însuşi expert în domeniu, consideră că Secretarul american al Apărării nu vizează doar apărarea propriilor sisteme informaţionale.
"Majoritatea statelor dezvoltă atât sisteme defensive cât şi sisteme ofensive, însă discuţiile publice se concentrează doar pe apărarea reţelelor. Doar foarte puţini vorbesc despre sistemele ofensive, care sunt însă un aspect decisiv în a înţelege politica de apărare online", a spus Herbert Lin.

Autor: Dr.Darius Stan

Esecurile si reusitele in vreme de criza sunt asa cum le sint oamenii

Masurile de austeritate luate in Romania sunt severe chiar si dupa standardele UE

Mesajul Comisiei Europene referitor la masurile de austeritate luate in Romania "sunt mai mult decat severe" chiar si dupa standardele UE.
Dupa un deceniu de crestere economica, politicienii din intreaga lume si-au dat seama ca trebuie sa faca reduceri dureroase de cheltuieli pentru a insanatosi finantele, dar masurile de austeritate luate in Romania sunt severe, chiar si dupa standardele UE, comenteaza Financial Times.
Daca Guvernul roman ar fi avut indoieli in legatura cu lipsa de popularitate a recentului sau pachet de masuri de austeritate, protestarii stransi saptamana trecuta in fata Parlamentului, care au dat foc mai multor manechine cu fotografii ale ministrilor, pe care inainte le trasesera in teapa, le-au risipit, scrie cotidianul britanic.
Masurile de austeritate din Romania sunt severe, chiar si dupa standardele UE: o reducere cu 25% a salariilor celor 1,4 milioane de bugetari, concedierea a circa 200.000 de angajati din sectorul de stat si o scadere cu 15% a pensiilor si ajutorului de somaj, potrivit FT.
Insa ministrii subliniaza ca, daca aceste masuri nu vor fi puse in practica, deficitul bugetar va creste la peste 9% anul acesta, iar FMI va bloca urmatoarea transa din ajutorul promis.
Romania a fost nevoita anul trecut sa recurga la un imprumut FMI si UE in valoare de 20 de miliarde de euro.
Ministrul de finante Sebastian Vladescu a subliniat ca guvernul "ar fi putut sa mai minta timp de sase luni", dar nu ar mai fi putut sa plateasca salariile si pensiile.
Intr-o tara neobisnuita cu proteste in masa, politicile de austeritate - descrise de opozitia social-democrata drept "genocid social" - au dus la un val de furie publica ce a amenintat pentru scurt timp guvernul, afirma ziarul.
Alegerile privind politicile de austeritate au subliniat si tensiunile cu FMI, dupa ce Fondul a anuntat ca a fost in favoarea unei cresteri a taxelor. Bucurestiul a exclus o crestere a cotei unice de impozitare, pentru ca ar submina recuperarea economica.

Esec al UE în privinta noilor reglementari pentru fondurile speculative
UE a esuat în încercarea de înasprire a reglementarilor privind fondurile speculative de investitii. Legiuitorii europeni si diplomatii din tarile membre nu au reusit sa cada de acord asupra unui set de masuri. Potrivit expertilor, esecul ar putea duce la ratarea reformarii pietelor financiare, o initiativa prioritara pentru greii europeni, Germania si Franta. Presedintia spaniola a UE a anuntat ca membrii Parlamentului European si reprezentantii celor 27 de tari din blocul comunitar, care detin puteri egale în elaborarea legislatiei în comunitatea europeana, nu au reusit sa ajunga la un compromis pe aceasta tema. O decizie a fost amânata prin urmare pentru sesiunea parlamentara din septembrie. Un diplomat european a acuzat legislativul comunitar ca pune în pericol, prin atitudinea sa prea ferma, întreg pachetul de reglementare a functionarii sectorului financiar. Nereusita vine pe fondul summitului G20 de la Toronto, la care cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, ar fi dorit sa promoveze planurile ambitioase ale blocului comunitar de reformare a lumii finantelor. Pe de alta parte, SUA au finalizat deja un pachet legislativ în acest sens, presedintele american, Barack Obama, urmând sa promulge în curând noile reguli de functionare a pietelor financiare.

Iunie este cea mai neagra luna pentru trupele ISAF, de la debutul campaniei din Afganistan
Iunie a devenit pentru trupele internationale stationate în Afganistan luna cu cele mai grave pierderi, de la debutul campaniei în aceasta tara, în 2001. Conform statisticii întocmite de pagina net independenta "Icasualities.org", în iunie au murit deja 79 de militari ai trupei internationale de protectie ISAF. Cele mai recente victime în rândul militarilor s-au prosdus ieri într-un accident de circulatie. Pâna acum, august 2009 a fost luna cu cele mai numeroase pierderi în rândul trupelor NATO. Atunci cazusera 77 de soldati. În total, anul acesta si-au pierdut viata în Afganistan 299 de membri ai ISAF, pe durata întregului an 2009 s-au înregistrat 520 de decese.

Editia din acest an a Global Media Forum, organizat de Deutsche Welle la Bonn, a avut loc sub motto-ul "The Heat Is On". Timp de trei zile, peste 1000 de experti din 95 de tari au discutat despre modul în care mass-media trateaza sau ar trebui sa trateze fenomenul încalzirii globale. Redactorul-sef DW, Marc Koch, comenteaza.

Este deja o misiune a politicii climatice: cresterea temperaturii medii globale nu trebuie sa depaseasca doua grade. Conform planurilor Uniunii Europene, pentru a atinge acest scop, se impune reducerea drastica a emisiilor de dioxid de carbon cu douazeci de procente pâna în anul 2020.
Ceea ce pare a fi un acord rational, o masura clara de combatere a modificarilor climatice. În ochii opiniei publice se contureaza imaginea unui Occident care ar conduce lupta împotriva efectului de sera, în vreme ce tarile în curs de dezvoltare, precum India sau China, ar încerca sa torpileze aceste planuri, din egoism.
Greseli si costuri
Dar focalizarea bataliei exclusiv pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon este o greseala. În fapt, este vorba despre masuri gigantice si extrem de costisitioare, coordonate politic, care, în final, vor costa mai mult decât toate efectele încalzirii globale. Economistul specializat în probleme de clima, Richard Tol, a calculat costurile necesare pentru atingerea scopurilor asumate: 45 de euro taxe pentru fiecare tona de dioxid de carbon emisa. Pâna în anul 2100, reducerea emisiilor de CO2 ar costa de 14 ori mai mult decât pagubele totale produse de încalzirea climatica.
Dar, nu doar din punct de vedere financiar, reducerea emisiilor este pusa sub semnul întrebarii. În tari precum India sau China, masurile nu pot convinge nici macar clasa politica. În China, de exemplu, încalzirea climatica ar putea avea efecte pozitive: productiile agricole ar putea creste, mai putin oameni ar muri de frig, pentru ca temperaturile crescute s-ar resimti mai bine în timpul iernii decât în perioada estivala.
Acest conflict de interese între tarile în curs de dezvoltare si cele industrializate nu va facilita aflarea unor solutii în nici o conferinta pe teme climatice, atât timp cât obiectivul central va ramîne exclusiv reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Eficienta si inteligenta ar fi majorarea fondurilor de cercetare pentru obtinerea unor noi surse energetice. Potrivit studiilor, toate sursele de energie curente nu sunt suficient exploatate.
În paralel, necesarul de energie la nivel global se va dubla pâna la mijlocul actualului secol. O situatie pentru care omenirea nu este pregatita nici tehnic si nici politic. Identificarea solutiilor va fi costisitoare, dar, pe termen lung, mult mai eficienta decât actualele, interminabilele conferinte dedicate climei. Generatiile viitoare nu ne vor judeca dupa ce ne-am planificat ci dupa ceea ce am realizat.

Stimata doamna Europarlamentar,

Stimata colega,

Dragi colegi,



Suntem in asentimentul dumneavoastra si al doamnei europarlamentar cu privire la abuzurile exercitate pe teritoriul Romaniei.

In spiritul solidaritati fata de semenii nostri oprmati, in cazul de fata media, participam neputinciosi la inhibarea drepturilor la opinie, informare, chestionare si raspunzand cu vietile noastre in fata practicilor segregationiste demonstrate nu de putine ori in Romania.

Atentionam cu aceasta ocazie, asupra efectelor, dar mai ales asupra cauzelor ce ne conduc cu siguranta spre o dictatura personala.

Realizam cum in opinia unora vinovati pentru toate esecurile ( "esecele" cum ar spune o colega europarlamentara din Romania ) vor fi intr-un mod neandoielnic toate gruparile de initiativa ce pot semnaliza prapastia in care ne afunda de la zi la zi.

Astfel, toate mijloacele media din Romania vor suporta vina pana la aducerea acestora in aservire.

Presa din Romania va fi vinovata ca la casele de pariuri se poate paria, pro sau contara, caderi guvernului de la Bucuresti. Ca sa fiu sincer, recunosc ca nu am mai auzit de asa ceva nicaieri in lume ( si nu doar civilizata ).

Sunteti curiosi sa aflati cum se mai distreaza lumea buna?
Iata puteti afla ....acum cu doar 10 lei miza.

Casele de pariuri speculează frământările prin care trece Guvermnul Boc şi actuala putere. Astfel, premierul Boc este cotat cu şanse de 50% de a mai rămâne în functie pariuri: Boc are 50% şanse să mai fie premier în decembrie 2010‎
Un pariu de 10 lei pe faptul că Boc nu va mai fi prim-ministru la 31 decembrie 2010 îi poate aduce pariorului un profit net de 8,5 lei.
Acelaşi profit poate fi obţinut de cei care mizează pe faptul că actualul şef al Executivului va rămâne în funcţie până la sfârşitul anului, potrivit Newsin.
Ministrul Finanţelor şi cel al Educaţiei le pot aduce jucătorilor ceva mai mulţi bani.
Astfel, cine pariază acum pe faptul că Vlădescu sau Funeriu va fi primul ministru al cabinetului Boc schimbat din funcţie poate câştiga dublul sumei investite. Aflat la o cotă de 3,5 să fie primul înlocuit, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, le poate aduce pariorilor un profit net de 25 de lei la 10 lei mizaţi.
Cea mai puţin probabilă variantă, în opinia caselor pariuri, este aceea că niciun ministru nu îşi va pierde portofoliul anul acesta. Cine pariază 10 lei pe această posibilitate poate câştiga 190 de lei net în cazul în care cabinetul Boc rămâne intact până în 31 decembrie 2010, conform cotelor casei
Tobet.

Acum ca stii, facem pariu ?


Altfel spus, noi romanii am fost, aproape mereu, depasiti de provocarile istoriei, mai apropiate sau mai indepartate, iar in situatiile insuportabile am iesit "huliganic" sa ne aparam. Nu refer aici doar la intervalul dintre instalarea comunismului pană la instalarea deplina a crizei actuale si ma refer in profunzimea istoriei cu toate laturile ei. Pentru a fi mai explicit, am să punctez cateva momente in care am fost "luati pe nepregătite": fie de tavalugul istoriei, fie dimpotriva de campul proaspat, fertil ce ni s-a oferit de catre aceeasi istorie.

Altfel spus, ne-am trezit prea tarziu sau nu ne-am trezit deloc nici atunci cand era nevoie sa ne strangem laolalta si sa incercam sa ne aparam pe noi si munca noastra, materiala dar mai ales spirituala, de cutremurele istoriei, dar nici atunci cand campul era deja proaspăt arat iar noi nu ar fi trebuit decat – la fel, împreuna – sa iesim si sa il semanam.
am avut, si intr-un caz si în celalalt, chef de JOC. Nu degeaba a fost premiat filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier". Nu degeaba a avem un conducator cu tilul de " Jucator"

Perceptia noastra vinovata, despre rezolvare este indeptata intotdeuna spre un timp elastic, de care am crezut ca putem trage la nesfarsit, pentru ca doar in felul acesta castigul sa ne fie suta la suta asigurat "la un moment dat". Natural pentru poporul roman este ramanerea spre infinit sau un moment la fel de nedefinit ca si indecizia noastra.

Pentru noi s-au invetat termeni ca -smecherie, fraieri care muncesc, hotia cinstita si moralul ilicitului.

Poporul roman are speranta. Speranta ca poate veni un altu sa-i dea bani si sa-i rezolve treburile. Speranta ca "la un moment dat" va castiga la LOTO si nu va mai munci el si tot neamul lui pe intreaga viata.
Sigur ca voi intriga pe multi, insa eu sustin in continuare ca au fost prea putini cei care s-au opus instalarii formelor dictatoriale la noi, iar apoi am fost prea multi cei care l-au acceptat, cautionat, ajutat să devina in esenta un sistem clientelar si corupt, de la virful pină la baza piramidei Romaniei.

Cei care s-au opus, au fost cei prea putini si au fost exterminati nu doar de cei pe care îi numim noi simbolic "călăii sau instrumentele ale regimului", ci si prin complicitatea celorlalti, a celor prea multi, care in cel mai bun caz am tăcut.

Sau, cum spuneam mai inainte, ne-am trezit prea tarziu sau nu ne-am trezit deloc in fata tavalugului istoriei.
Altfel spus, ne aflam ca fiind asa si cu aceste materiale de constructie pe langa noi pentru vrem sa construim acum un pod trainic pe care să traversam toti apele involburate si tulburi ale crizei.

Problema e aceeasi:

Ori acum ne amintim cum sunt pasi de JOC si Jucam pentru ca asa vrem. Sau avem prea mult nisip si prea putin ciment, astfel că podul nu are cum să reziste.

In tot cazul, noi îl construim totusi, pentru că cei prea multi spun ca de fiecare data: "Lasa ca merge si asa."


AOSR
Dr. Darius Stan
25.06. 2010




DECLARATIE DE PRESA - Renate Weber, europarlamentar PNL (ALDE)
24 iunie 2010

<
Este vorba, in mod evident, de un atac la adresa mass-media
nesubordonate Presedintelui Romaniei si, implicit, guvernului pe care
il conduce.

Este o invitatie facuta instantelor de judecata de a condamna presa
pentru infractiunea de comunicare de informatii false, o infractiune
extrem de discutabila si impotriva careia m-am pronuntat constant.
Iar daca judecatorii vor rezista unor astfel de presiuni, cu siguranta
Strategia de aparare va oferi cel putin posibilitatea acelor parchete
care raspund la comanda politica sa instrumenteze anchete impotriva
unor trusturi de presa, a unor jurnalisti, folosind articolul 168 din
Codul Penal (404 din noul Cod Penal, dupa ce va intra in vigoare).
Politia politica din Romania se va face si mai mult simtita.

Am discutat deja cu colegii din grupul meu politic, ALDE, si vom
adresa o intrebare Comisiei Europene - in numele grupului, in
conditiile in care si colegi europarlamentari din Ungaria, Italia,
Republica Ceha si Estonia au semnalat pericole similare la adresa
libertatii de exprimare si la adresa libertatii presei.

Cu precizarea ca textul intrebarii ALDE catre Comisie este inca in
lucru, iata paragraful care se refera la Romania si intrebarile
efective pe care dorim sa le adresam Comisiei:

"In Romania, Consiliul Suprem de Aparare, avand atributii privind
apararea si securitatea nationala - organism din care fac parte
Presedintele, ministrul Apararii, sefii serviciilor de securitate si
alte oficialitati de rang inalt - a transmis Parlamentului, spre
aprobare, noua Strategie Nationala de Aparare, care atrage atentia
asupra "fenomentului campaniilor de presa la comanda cu scopul de a
denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false
despre activitatea acestora". Ingrijorare a starnit, de asemenea, si
revizuirea legii privind serviciul public de radio-televiziune.

Nu este de acord Comisia cu faptul ca libertatea presei reprezinta un
element fundamental al democratiei si ca UE si institutiile sale ar
trebui sa o protejeze?
Ce initiative va avea Comisia pentru a se asigura ca libertatea
informatiei, libertatea de exprimare si libertatea presei sunt
garantate in UE si in statele sale membre?">>

------------ --------- --------- --------- --------- --------- -
Pentru informatii suplimentare, va stau la dispozitie,

Mirela Rus
Press Officer
+40-723/532. 030
presa[at]renatewebe r.eu
www.renateweber. eu

Iranul va ramane constant in cea ce priveste parteneriatele strategice

Rusia merge inainte cu vanzarea sistemului S300 catre Iran
Ministerul de Externe al Rusiei, a reiterat ca acordul de livrare a unui sistem de rachete S-300 sol-aer catre Iran nu este afectat de noile sanctiuni ONU impotriva Teheranului.
In cazul in care acordul va fi pana la urma perfectat, Rusia va fi prima tara care incalca de facto noile sanctiuni abia votate de Consiliul de Securitate al ONU.
Purtatorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Andrei Nesterenko, a declarat ca rezolutia ONU aprobata miercuri nu se aplica sistemelor de aparare aeriana, cu exceptia rachetelor portabile.
Declaratia sa a aparut joi, dupa ce agentia de stiri Interfax a citat un oficial anonim al agentiei ruse care supravegheaza vânzarile de arme. Oficialul a declarat ca Rusia a înghetat contractul de vanzare a sistemului de rachete catre Iran, din cauza noii runde de sanctiuni.
Cu toate acestea, alte organizatii ruse de stiri l-au citat pe Mihail Dmitrivev, oficial al agentiei, afirmand ca vanzarea sistemului S300 nu a fost afectata de Rezolutia ONU, astfel ca vanzarea va fi perfectata.
Rusia a semnat în 2007 un contract de vanzare a rachetelor cu Teheranul, lucru care ar spori considerabil capacitatile de aparare ale Iranului. Cu toate acestea, pana in prezent nicio racheta nu a fost livrata.

Turcia a numit joi impunerea de sanctiuni de catre ONU asupra Iranului "o greseala" si a spus ca ea si Brazilia vor continua sa caute o solutie diplomatica pentru a inlatura ingrijorarile asupra programului nuclear iranian.
Intr-un discurs la un forum ministerial arabo-turc, primul ministru Tayyip Erdogan a anuntat de asemenea planuri pentru a forma o zona regionala de comert liber cu trei state arabe - Iordania, Liban si Siria.
Miscarea va inteti ingrijorarile, a spus Secretarul Apararii SUA Robert Gates, ca aliatul esential al occidentului este in pericol de a se inclina catre est datorita rezistentei Europei in incercarea sa de a se alatura Uniunii Europene.
Turcia si Brazilia, ambele membri nepermanenti in Consiliul de Securitate ONU, au fost singurii membri din cei 15 ai consiliului care au votat miercuri impotriva impunerii de noi sanctiuni asupra Iranului. Libanul s-a abtinut.
"Nu vrem sa participam la o asemenea greseala din cauza ca istoria nu ne va ierta", a spus Erdogan la o intalnire cu ministrii din 22 de membri ai Ligii Arabe.
El a spus ca Turcia a intentionat, impreuna cu Brazilia, sa continue sa angajeze Teheranul, avand deja un acord de schimb de combustibil nuclear luna trecuta, care ei sperau ca va elimina sanctiunile.
Tarile occidentale, impreuna cu Rusia si China au privit acordul ca fiind prea putin si prea tarziu si au facut presiuni catre o a patra runda de sanctiuni, pe masura ce Iranul a continuat imbogatirea uraniului, ceea ce puterile lumii se tem ca va fi folosit la arme nucleare.
Turcia crede ca sanctiunile sunt ineficace si ca exista pericole de a impinge republica islamica intr-un colt.
"Izolarea nu este solutia pentru problemele Iranului", a spus Erdogan.
Est sau Vest
Cu toate ca nu este arab, Erdogan a devenit un erou pentru multi din lumea araba dupa a fost un campion al cauzei pentru palestinienii din Gaza si le-a pus necazurile in topul agendei lumii dupa ca un comando israelian a facut un raid pe o nava de ajutor turca.
Un aliat din Razboiul Rece al occidentului si odata un aliat strans al Israelului, Turcia era orientata in mare catre occident, dar Erdogan a crescut legaturile cu fostul bloc sovietic si Orientul Mijlociu.
Unii comentatori spun ca Turcia incearca sa reinvie legaturile istorice cu dominioanele fostului Imperiu Otoman, iar Erdogan a vorbit cu caldura despre legaturile Turciei cu lumea araba.
"Un turc nu poate trai fara un arab. Un arab este ochiul stang al unui turc si ochiul drept", a spus Erdogan.
Erdogan a vorbit de "eforturile secrete" ale unor tari europene de a incetini incercarea Turciei de a se alatura la Uniunea Europeana. El a spus ca Turcia continua sa faca reformele cerute de UE indiferent de piedici.
Apoi a spus ca Turcia va forma o zona de comert liber si circulatie libera de vize cu Iordania, Liban si Siria.
Erdogan a fost gretos cand a descris legaturile cu Siria vecina, impotriva careia Turcia aproape ca a mers la razboi acum 10 ani.
"Acum cele doua tari sunt ca doi frati in aceeasi familie, ei vin si se viziteaza unul pe celalalt", a spus Erdogan. "Nu este nici o diferenta intre Turcia si Siria, Turcia este Siria iar Siria este Turcia".
Au existat speculatii in media in ultimele luni ca un conflict este in crestere intre Siria si Israel, iar Damascul a fost unul dintre suporterii cei mai puternici ai Turciei dupa ultima confruntare cu statul evreiesc.
"Sper ca nu va duce la razboi, dar daca se aventureaza, Israel va primi un raspuns potrivit", a spus ministrul de externe sirian Walid al-Moualem reporterilor de la forumul din Istambul.
Unii analisti vad partidul AK al lui Erdogan ca o versiune musulmana a partidelor crestin democrate din Europa, in timp ce criticii spun ca este cu inclinatie spre Islam.
Vorbind mai devreme, ministrul de externe Ahmet Davutoglu a spus ca Turcia este determinata sa creasca cooperarea economica cu lumea araba pana la cel mai inalt nivel posibil.
"Vrem ca o masina sa plece din Turcia si sa ajunga in Maroc fara sa se opreasca la nici o frontiera", a spus el.
Zona de comert liber "nu este o alternativa la UE. Turcia este determinata sa obtina statutul de membru deplin in UE, dar asta nu ne limiteaza relatiile cu alte regiuni. Mai mult, dupa ce vom obtine statutul de membru deplin in UE, asta va beneficia UE", a adaugat Davutoglu.
De cand a venit la putere partidul AK al lui Erdogan in 2002, exporturile Turciei catre vecinii musulmani au crescut mult, cu toate ca importurile de la ei care nu sunt petrol sunt mici.
Turcia a exportat bunuri de 1,4 miliarde dolari catre Siria si 690 de milioane de dolari catre Liban in 2009. Exporturile catre Iranul non-arab au crescut cu 500% din 2002.
China declara ca nu a schimbat taberele atunci cand a inceput sa sustina noile sanctiuni asupra Iranului.
Un oficial al Ministerului de Externe a declarat ca votul Beijing-ului pentru a pedepsi Teheranul din cauza programului sau nuclear nu înseamna ca usa negocierilor a fost închisa.
Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad se indreapta spre China pentru a vizita pavilionul iranian de la World Expo Shanghai, iar sosirea sa coincide cu o ruptura în cadrul relatiilor dintre Teheran si Beijing.
China a votat miercuri în Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite pentru impunerea de sanctiuni mai severe impotriva Teheranului, din cauza programului sau nuclear. Votul a determinat critici dure din partea oficialilor iranieni.
China, aliat traditional al Iranului si unul dintre sustinatorii lui Ahmadinejad, nu si-a schimbat politica in privinta Iranului cu 180 de grade, dupa vizita unei delegatii americane la Beijing, condusa de Hillary Clinton.
Delegatia a discutat printre altele situatia programului nuclear iranian, devalorizarea yuan-ului si problema datoriei americane fata de China, problema vanzarilor de arme catre Taiwan si a iesirilor in decor a protejatului regimului comunist de la Beijing – Coreea de Nord.
Înainte de sosirea lui Ahmadinejad la Beijing, purtatorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Qin Gang, a incercat sa difuzeze pozitia Iranului.
El a respins comentariile conform carora China a facut o întoarcere de 180 de grade in cazul sanctiunilor, pe care Beijing-ul le-a respins luni de zile, propunand o „solutie diplomatica pentru a rezolva problema.
Qin a negat vehement faptul ca Beijing-ul s-a razgandit, declarând ca autoritatile chineze considera ca o astfel de runda de sanctiuni va aduce Iranul înapoi la masa negocierilor.
El mentine linia de partid si de stat, sustinand ca punctul de plecare al Chinei a fost întotdeauna împiedicarea proliferarii nucleare si pacea în Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea la inceputul anului China a perfectat o vanzare de tehnologie nucleara pentru fabricarea de arme nucleare catre Iran, prin intermediul unor firme de fatada din Taiwan, una dintre ele fiind Heli-Ocean Technology Co. Ltd.
Tranzactia incalca rezolutiile ONU in vigoare, impuse vanzarilor de tehnologii militare Iranului.
Astazi Qin afirma ca votul Chinei inpotriva cazului unei noii runde de sanctiuni reflecta nu numai pozitia Beijing-ului, dar, de asemenea, o preocupare a comunitatii internationale.

Multivalenta adevarului

Diplomatia occidentala si Orientul Mijlociu

Emisarul special american pentru Orientul apropiat, George Mitchell
Liderii occidentali si-au reluat eforturile de relansare a negocierilor de pace in Orientul Mijlociu. Luni isi incepe turneul in regiune cancelarul Germaniei. iar emisarul american Mitchell si-a programat pentru marti consultari cu premierul israelian Netanyahu, iar pentru miercuri discutiile cu liderul de la Ramallah, abbas. ambele runde de convorbiri sunt menite sa lanseze tratativele indirecte israeliano-palestiniene.

Atat pentru SUA cat si pentru Germania, re-demararea negocierilor israeliano-palestiniene constituie o prioritate de politica externa. Berlinul are ample interese de ordin economic in regiune. iar pentru Casa alba, perpetuarea actualului blocaj israeliano-palestinian nu reprezinta o optiune viabila, intre altele, pentru ca ar periclita realegerea in functie a presedintelui Obama.
Dar una sunt interesele diplomatiilor occidentale si cu totul alta realitatea de pe teren, unde conflictul politic si propagandistic dintre diversele tabere continua sa fie in toi.

Neadecvari interne
In tabara palestiniana se perpetueaza litigiul aparent de nerezolvat dintre autoritatea autonoma palestiniana, condusa de Mahmud abbas, de OEP si de gruparea Fatah, aflate la carma in Cisiordania pe de o parte, si gruparea extremista, islamista, pro-iraniana, Hamas, care taie si spanzura la propriu, in Gaza.
in cea israeliana persista refuzul unei covarsitoare majoritati a populatiei si a clasei politice de a accepta verdictul interpretarilor curente ale dreptului international, care califica asezarile evreiesti din teritorii drept ilegale si cere sistarea oricaror activitati de constructie inclusiv la ierusalim.
acest refuz e justificat in termeni de experienta istorica, in masura in care concesiile teritoriale unilaterale facute in mai multe randuri de israelieni din anii 90 incoace n-au adus regiunii un plus de stabilitate, ci, dimpotriva, o amplificare a ciocnirilor si cateva razboaie, in sudul Libanului si Gaza.
Sentimentul israelian al insecuritatii, alimentat si sporit intens de amenintarea nucleara iraniana si de sprijinul acordat de Teheran si Damasc organizatiilor teroriste si extremiste din zona nu reprezinta decat un aspect extrem de important al ecuatiei. Problema e complicata de pretentiile maximaliste ale tuturor taberelor angrenate in conflict in privinta viitoarelor frontiere, a repatrierii refugiatilor palestinieni si mai ales a ierusalimului, iar, in acest context, de conotatiile religioase ale unui litigiu cu radacini prea adanci spre a se preta unei solutii facile.

Eforturi sortite esecului
Toate acestea nu inseamna ca diplomatii occidentali isi pierd vremea, sau intreprind eforturi sortite din capul locului esecului. Dar pentru a avea o sansa cat de marunta de succes, aceste eforturi vor trebui orientate astfel incat sa tina seama nu doar de corectitudinea politica sau de obiective politice si economice pe termen scurt.
Pacea nu se va apropia defel daca, de pilda, israelienii nu vor putea fi convinsi de utilitatea unor noi concesii. La fel de inutile sunt orice discutii daca partea araba nu-si va face si ea temele si nu va accepta in fine ideea dreptului la existenta al unui stat evreiesc, respectiv legitimitatea prezentei evreilor in Ţara Sfanta si la ierusalim.
Or, in acest scop e nevoie nu de negocieri indirecte, ci de tratative directe precum si de un set amplu de masuri adiacente, adoptate in baza unei anume ordini strategic utile. Pare bunaoara hazardat orice optimism legat de discutiile israeliano-palestiniene, indiferent de forma in care s-ar derula ele, cata vreme sabia lui Damocles, ipostaziata de actualul program nuclear iranian, va continua sa atarne asupra capului natiunilor din zona.


UE va face Ucrainei o propunere de ridicare a vizelor
Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele, a dat asigurari Ucrainei ca o propunere concreta pentru ridicarea vizelor de catre UE ar trebui sa fie gata pana la summitul din toamna, relateaza DPa. Fuele, care a participat la reuniunea informala a ministrilor de externe ai tarilor din Parteneriatul Estic, a declarat ca viteza cu care vor fi eliminate vizele depinde in special de Ucraina. Kievul trebuie sa depaseasca mai intai o serie de obstacole, a precizat el. Comisarul a subliniat ca problema vizelor nu este numai o chestiune de ordin tehnic, ci si un subiect sensibil din punct de vedere politic. Ministrul spaniol de externe, Miguel angel Moratinos, a dat asigurari ca nu exista rivalitate intre politicile UE pentru Parteneriatul Estic si pentru Uniunea pentru Mediterana. Parteneriatul Estic a fost infiintat in mai 2009, la Praga, pentru a stabiliza fostele republici sovietice invecinate cu UE, apropriindu-le de blocul european si de standardele sale. Din Parteneriat fac parte armenia, azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. in schimbul reformelor democratice, UE ofera acces pe piata, ajutor pentru dezvoltarea structurilor guvernamentale si finantarea proiectelor de cooperare. UE a alocat 600 de milioane de euro pentru Parteneriat pana in 2013.


Tensiunile se mentin in Peninsula Coreeana
Coreea de Nord ameninta cu un razboi iar liderul nord-coreean Kim Jong-il a plasat armata in alerta. Phenianul a precizat ca a scufundat nava sud-coreeana Cheonan pentru ca aceasta intrase in apele teritoriale nord-coreene. Seulul a avertizat dupa incidentul din 26 martie din Marea Galbena, soldat cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni, ca vor exista repercusiuni. Coreea de Sud a anuntat intre timp ca va efectua in regiune manevre comune cu marina militara a Statelor Unite. Zona Marii Galbene dintre cele doua Corei este in mod frecvent teatrul unor incidente navale. aceasta demarcatie maritima dintre cele doua tari - care teoretic sunt inca in razboi, pentru ca nu au semnat un tratat de pace dupa conflictul din 1950-1953 - nu a fost niciodata recunoscuta de Nord. Presedintele american, Barack Obama, a anuntat intarirea colaborarii militare cu Coreea de Sud, pentru a pregati aceasta tara pentru un eventual atac din nord.

Criza in peninsula coreeana
Nava sudcoreeana Cheonan recuperata dupa atacul cu torpila
Phenianul a decis sa rupa toate relatiile cu Coreea de Sud, iar armata statului comunist e in stare de alerta. Retorica de razboi devine tot mai agresiva.
Kim Jong-il a declarat ca se pregateste pentru un "razboi sfant impotriva dusmanilor", relateaza Spiegel Online si Rheinische Post, citand informatii provenite din cercurile de disidenti nord-coreeni.
Comunistii le-au reprosat oficialilor de la Seul ca ar fi pornit o "campanie de defaimare" impotriva Coreii de Nord, din simplul motiv ca au indraznit sa declare ca vinovatii trebuie sa plateasca pentru scufundarea navei sud-coreene "Cheonan" la sfarsitul lunii martie. anchetatorii internationali au acuzat Coreea de Nord saptamana trecuta de torpilarea navei, soldata cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni, insa Phenianul continua sa dezminta afirmatiile.
in cadrul unei vizite efectuate in Coreea de Sud, sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, a declarat ca e nevoie de "un raspuns ferm, dar moderat" la scufundarea navei "Cheonan" in urma atacului nord-coreean. Potrivit secretarului de stat american, Consiliul de Securitate al ONU, dar si intreaga comunitate internationala va trebui sa ia pozitie in aceasta problema. Clinton a mai adaugat ca Washingtonul "va lua in calcul optiuni suplimentare" pentru a cere Phenianului sa-si asume raspunderea pentru scufundarea vasului sud-coreean.
Ce urmareste Kim Jong-il?
De asemenea, sefa diplomatiei americane a adresat un apel regimului comunist din Coreea de Nord "sa renunte la provocari si la politica de amenintari".
Ce urmareste insa King Jong-il? Majoritatea editorialistilor occidentali considera ca batranul dictator, a carui stare de sanatate e tot mai precara, vrea sa asigure continuitatea dinastiei sale si sa-l instaleze in curand la carma tarii pe fiul sau cel mai mic, Kim Jong-un, in varsta de 28 de ani. Numele tanarului "print mostenitor" al sumbrului regim de la Phenian apare tot mai des in textele propagandistice. Pentru a-si feri fiul de intrigile din interiorul conducerii comuniste, de diversele lupte pentru putere, batranul dictator are nevoie de un scenariu de razboi care sa asigure solidaritatea interna, sunt de parere cei mai multi comentatori occidentali.
Din punct de vedere formal, Coreea de Nord si Coreea de Sud se afla in continuare in razboi, din moment ce conflictul armat din anii 1950 - 1953 nu a fost incheiat cu un tratat de pace oficial, ci doar cu un armistitiu.

Romania se indreapta intr-o directie gresita

Potrivit unui sondaj recent de opinie, 79,2% dintre cei intervievati sint de parere ca Romania se indreapta intr-o directie gresita. Din cu totul alte motive, oficialitatile sint de aceeasi parere.
Sondajul a fost realizat intre 13 si 20 mai, intr-o saptamina marcata de nelinisti sociale si de manifestatii de protest. Opiniile sint necrutatoare　: dintre cei intervievati, 61% au opinii negative fata PDL, 56,5% fata PSD, 46,8% fata de PNL samd.
Procentul masiv de aproape patru cincimi de opinii negative este legat insa mai ales de inrautatirea generala a situatiei economice　: 65% dintre cei chestionati s-au plins ca o duc mai rau decit anul trecut, 29% au declarat ca au aceeasi situatie si doar 5% au spus ca situatia lor materiala s-a imbunatatit.
Sondajul, realizat de catre Grupul de Studii Sociale 2000, a fost comandat de PNL si a cuprins exclusiv populatia muncipiului Bucuresti. Putem presupune insa ca un sondaj national ar fi confirmat macar proportiile mari legate de tendinte si asteptari. Merge asadar Romania intr-o directie gresita ?
Surprinzator, la prima vedere, este ca oficialii cu raspunderi inalte au exact aceeasi opinie. Romania merge intr-o directie gresita au declarat guvernatorul Bancii Nationale, presedintele Republicii si Ministrul de finante, referindu-se insa la ceva destul de diferit.
in Romania veniturile la Buget se plaseaza la nivelul a 30 - 31% din PiB, iar cheltuielile publice (salarii plus protectie sociala) ating cu regularitate 40 - 41 % din PiB, ceea ce inseamna ca restul va trebui acoperit din imprumuturi. Or, cita vreme economia nu da semne de redresare, perspectiva unei noi indatorari este tot mai apropiata.
Dar ingrijoarea este legata mai ales de dinamica faptelor, astfel spus, de directia catre care se indreapta Romania. Comparatia mereu mai imperioasa cu societatile occidentale a provocat cresterea treptata a cheltuielilor cu securitatea sociala. Romania a trait in anii din urma cu visul statului providenta, asa cum l-a perceput ea in tarile bogate ale Uniunii Europene.
Chiar daca in anul 2007, anul unor evolutii critice, cit priveste cresterea cheltuielilor sociale, Guvernul a alocat in Buget doar 10% din PiB, tendinta este ingrijoratoare. Sindicatele si partidele de stinga repeta fara incetare faptul ca Romania ar trebui sa atinga nivelul statelor din UE, care se afla intre 20 si 25% din PiB.
Asadar in ciuda evolutiilor economice nefavorabile, tendinta cresterii cheltuielor sociale tinde sa se pastreze. atita doar ca ansamblul prestatiilor sociale se mareste mult mai repede decit avutia nationala.
in plus, Romania cunoaste o tendinta demografica negativa, care creeaza o mare presiune asupra sistemului de pensii. Potrivit statisticii oficiale, la 31 decembrie 2009 existau 5.514.200 de pensionari si 4.376.700 de salariati. Or, acest lucru inseamna ca 1,26 de pensonari sint sustinuti de un salariat. iar raportul acesta se mareste pe zi ce trece.
Un raport elaborat de Ministerul Muncii arata fara dubiu care este directia evolutiilor demografice: „incepind din anul 1990, populatia totala a scazut an de an, intr-un ritm mediu anual de 0,2%. Cea mai accentuata scadere s-a inregistrat in perioada 1992 – 2002, cind populatia a scazut cu 1,1 mil. locuitori. Valorile negative ale sporului natural, combinat cu cele ale soldului migratiei externe, au facut ca populatia sa se diminueze in perioada 2002 – 2007 cu 268 mii persoane. Datele arata o scadere cu 8,3 puncte procentuale a tinerilor in perioada 1990 – 2007 (23,7% in 1990, respectiv 15,4% in 2007), precum si o crestere cu 4,6 puncte procentuale (10,3 in 1990, respectiv 14,9 in 2007) a populatiei virstnice de 65 ani si peste."
asadar scepticismul oficial se bazeaza pe date certe, care nu pot fi combatute prin declaratii politice. Populatia Romaniei imbatrineste; o parte a populatiei active, oricum tot mai reduse, migreaza constant in tarile bogate; in acelasi timp presiunea pentru sporirea chletuielilor sociale se mentine constanta. Concluzia este ca Romania merge vertiginos intr-o directie gresita si ca sensurile trebuie sa fie inversate.

Viata artificiala nu mai este doar un capitol din domeniul SF-ului
Craig Venter a creat prima celula sintetica din lume - o bacterie numita Mycoplasma mycoides. intre timp, Vaticanul a salutat aceasta veste, dar a subliniat ca oamenii de stiinta nu au creat viata, ci doar "au inlocuit unul dintre motoarele sale."

Cand isi propune ceva, omul de stiinta Craig Venter merge pana in panzele albe pentru a-si realiza obiectivele. Nu s-a sinchisit nicodata de criticile invidiosilor, sau de persoanele care i-au atacat metodele de cercetare. Daca nu ar fi avut taria sa creada doar in propriile capacitati, in stiinta, in calculele computerului sau si in echipa cu care lucreaza, nu ar fi descifrat genomul uman in anul 2000, mai rapid decat oricine.
acum i-a reusit o a doua performanta istorica. Craig Venter a creat in laborator prima celula sintetica din lume si a "trezit-o la viata". Niste bacterii minuscule de culoare albastrie cu numele Mycoplasma mycoides i-au transformat pe Venter si pe colaboratorii sai in vedete.
Venter s-a orientat dupa un exemplu din natura
initial, planul celebrului savant era putin diferit: primul organism artificial ar fi urmat sa fie mai mic si mai simplu decat orice organism creat de natura. Dar in acest caz, genomul organismului artificial nu ar fi continut caracteristicile necesare pentru a crea viata.
Ce era de facut? Venter nu s-a dat batut, ci s-a orientat dupa un exemplu din natura. a descifrat milioane de elemente din genomul bacteriei Mycoplasma mycoides, o bacterie care provoaca boli pulmonare la capre, si l-a reconstruit, pas cu pas. Craig Venter s-a gandit ca ce functioneaza in natura, nu poate sa dea gres nici la un produs artificial. astfel, cercetatorii au plantat caracteristicile genetice ale bacteriei intr-o alta bacterie "inrudita", Mycoplasma capricolum, iar restul s-a rezolvat de la sine. Tot ce-i necesar pentru functionarea unui genom a fost pus la dispozitie de acest organism din urma.
Semnatura genetica a echipei lui Venter - un balast inutil pentru celula
astfel, afirmatia ca a fost creata o "viata artificiala" nu e prea exacta. in laboratorul lui Venter a aparut, de fapt, copia foarte reusita a unei retete de succes provenite din natura.
Genomul artificial contine doar cateva informatii genetice care provin de la Craig Venter si echipa sa. Ei au inventat niste coduri prin care au tradus literele alfabetului in informatii genetice, astfel incat s-au semnat cu propriul nume in genomul bacteriei. aceste "semnaturi" genetice nu au insa niciun rost pentru celula sintetica, ci sunt preluate ca balast inutil la fiecare divizare a celulei. Un joc care oglindeste si o anumita aroganta a cercetatorilor.
Desigur, Craig Venter mai are planuri mari: vrea sa creeze in curand alge sintetice care sa produca ulei si bacterii care filtreaza gazele nocive si inlatura substantele poluante din apa. Bacteriile sintetice urmeaza sa fie folosite si pentru crearea unor noi vaccinuri. Expertii se arata sceptici: daca o simpla copie a unei bacterii a necesitat atata efort vreme de 15 ani, nu e foarte probabil sa se inregistreze progrese spectaculoase in viitorul apropiat. Dar Venter nu se lasa descurajat. Probabil ca, intr-o buna zi, va spune din nou lumii intregi: "am reusit!"

Programul nuclear iranian de la blestem la interes

Imi amintesc de mesajul exprimat in conferinta de la Durban II de catre presedinrtele Iranian , Mahmud Ahmadinedjad,care incepea discursul citand din cartea sfanta a coranului pe fundalul unui protest la adresa programului nuclear iranian.

Angela Merkel aflata in turneu diplomatic in statele din Golful Persic. In Emiratele Arabe Unite, ea s-a pronuntat din nou in favoarea concertarii eforturilor internationale spre a stopa programul nuclear iranian.
"O ocupatie straina este o ocupatie straina" - declara in aprilie ministrul de Externe al Emiratelor arabe Unite, seicul Abdullah bin Zayed al-Nahyan pe marginea disputei, vechi de zeci de ani, intre Emirate si iran in jurul a trei insule din Stramtoarea Hormuz. De aproape patru decenii, armata iraniana este prezenta in cele trei insule mici dar importante din punct de vedere strategic. in opinia ministrului de Externe al Emiratelor arabe Unite, ocupatia iraniana a insulelor este la fel de ilegala ca ocupatia israeliana a teritoriilor palestiniene. Prin urmare, acest aspect este un "factor negativ" in relatiile bilaterale dintre abu Dhabi si Teheran.
Un alt aspect, inca mai alarmant pentru Emiratele arabe Unite, este programul nuclear iranian. Mustafa alani a declarat din partea think-tank-ului din Dubai Gulf Research Center: "Nu este vorba despre faptul ca iranul ne-ar putea ameninta cu o arma atomica, ci despre modificarea echilibrului de forte in regiune, in cazul in care iranul ar dispune de o optiune atomica. Noi am deveni dintr-o data un stat inferior iranului, situatie inacceptabila pentru noi".
Alani s-a incumetat sa exprime deschis ceea ce gandesc multi cetateni ai Emiratelor: "Daca am fi pusi in situatia de a opta, in regiunea noastra, intre o existenta sub amenintarea nucleara iraniana permanenta si consecintele unei interventii militare, am accepta mai degraba cea de a doua optiune".
Ministrul de Externe al Emiratelor arabe Unite l-a felicitat recent pe omologul sau iranian pentru semnarea acordului nuclear cu Brazilia si Turcia, acord in virtutea caruia iranul va exporta uraniu slab imbogatit in Turcia in schimbul focoaselor nucleare pentru rectoarele sale. Exista insa si state precum Omar sau Katar, care intretin relatii mult mai cordiale cu republica islamica. Saif al-Maskery, un fost diplomat din Oman, a declarat: "acest subiect nu ne ingrijoreaza deloc. Este mai degraba o tema politica intre SUA si iran. Grijile noastre legate de programul nuclear iranian se refera mai degraba la protectia mediului".
Maskery a argumentat in continuare ca iranul a fost dintotdeauna o superputere in regiune, si cu si fara arme nucleare. adevarata problema este alta in opinia sa: arsenalul atomic al israelului.
In orice caz, competitia nucleara a inceput demult in Orientul Mijlociu. in interval de sapte ani va fi pus in functiune primul reactor nuclear in Emiratele Arabe Unite. Spre deosebire de Teheran, guvernul de la Abu Dhabi a renuntat oficial la dreptul de a imbogati uraniul, tocmai pentru a sublinia intentiile pasnice ale programului sau nuclear.

Acord-surpriza in disputa privind programul nuclear iranian

Iranul a facut o concesie in disputa privind programul sau nuclear, fiind dispus sa-si imbogateasca uraniul in strainatate. Un acord in acest sens a fost semnat astazi intre Republica Islamica pe de-o parte si Brazilia si Turcia pe de alta. Evenimentul este privit ca o ultima sansa a Iranului de a scapa de noi sanctiuni.

Evenimentul constituie in buna masura o surpriza si este rezultatul unor negocieri bine chibzuite. In ceasul al 12-lea, presedintele Braziliei, Ignacio Lula da Silva, si premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, au reusit sa convinga guvernul de la Teheran sa aprobe imbogatirea uraniului iranian in tari terte.
Acordul, incheiat astazi la Teheran, prevede transportarea in Turcia a 1,2 tone de uraniu iranian, imbogatit in proportie de 3,5 procente. Acolo, sub supravegherea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Iranului i se va da la schimb uraniu imbogatit in proportie de 20 la suta, provenit din Rusia si Franta, de care Republica Islamica afirma ca are nevoie pentru un reactor de cercetari medicale. Targul fusese propus Iranului deja din toamna trecuta dar Teheranul insistase pana acum ca schimbul sa se efectueze pe teritoriul national.
Dupa intelegerea la care s-a ajuns, da Silva si Erdogan s-au aratat vizibil usurati iar negociatorul-sef iranian, Ali-Akbar Salehi, a declarat: "Pentru a ne demonstra vointa (noastra) de cooperare cu AIEA am aprobat schimbul fiind de acord si cu transferarea uraniului nostru intr-o tara terta, o procedura asupra careia au insistat tarile occidentale."
Initial, Erdogan si-a contramandat vizita la Teheran, fiind indispus de pozitia inflexibila a Iranului, in conditiile in care Turcia s-a oferit de mai multe ori sa medieze in conflictul nuclear. Ieri dupa-amiaza insa, cand tratativele dintre da Silva si guvernul de la Teheran au inceput sa dea roade, premierul turc s-a decis sa zboare totusi la Teheran. Actiunea lui Erdogan a fost calificata in urmatorii termeni de catre cunoscutul politolog turc Mustafa Kibaroglu: "Faptul ca discutiile au ajuns in acest stadiu permite sa se vorbeasca despre un succes diplomatic al Turciei. Evenimentul nu este de lepadat, dar aceasta nu inseamna ca acum au fost rezolvate toate problemele dintre occident si Iran."
Intr-adevar, acordul semnat astazi nu rezolva decat in mica parte litigiul provocat de programului atomic iranian, fiindca nu exclude posibilitatea existentei unei componente militare a acestuia. In ciuda neclaritatilor, seful diplomatiei turce, Davutoglu, a estimat ca, macar pentru moment, eventuale noi sanctiuni impotriva Iranului nu s-ar justifica.
SUA si aliatii lor amenintasera cu noi sanctiuni in cazul in care Iranul nu va ceda. In plus, administratia americana a calificat reuniunea de la Teheran drept "ultima sansa inaintea unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate". In rastimp, presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a anuntat ca a venit vremea pentru noi discutii intre guvernul sau si cele cinci tari cu drept de veto in Consiliul de Securitate ONU plus Germania.

Iranul continua imbogatirea uraniului la 20%

Seful Organizatiei pentru Energie Atomica de la Teheran, Ali Akbar Salehi, a precizat ca tara sa va continua sa imbogateasca uraniu la 20%, fara ca acordul incheiat cu Turcia si Brazilia sa afecteze procesul de imbogatire a uraniului care are loc in uzinele speciale din Iran. Anterior, presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, lansase un apel marilor puteri occidentale sa reia negocierile privind programul nuclear al tarii. "Dupa semnarea acordului de schimb de uraniu imbogatit cu Turcia si Brazilia, a sosit timpul pentru discutii in format 5+1 bazate pe onestitate, dreptate si respect reciproc", a declarat presedintele republicii islamice.

Occidentul, ramane rezervat cu privire la acordul nuclear incheiat de Iran, Turcia si Brazilia

Acordul dintre Iran, Turcia si Brazilia privind schimbul de uraniu imbogatit ar putea creste credibilitatea Teheranului pe plan extern, dar nu rezolva deloc problemele create de programul nuclear iranian. Afirmatia apartine ministerului francez de Externe, care a precizat ca Parisul ar dori sa vada detaliile documentului inainte de a se pronunta asupra acestuia. Germania si Franta au atras atentia ca singura varianta acceptabila pentru rezolvarea crizei nucleare iraniene este una care are aprobarea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Si Marea Britanie continua sa se arate ingrijorata de activitatile nucleare iraniene. Londra sustine ca discutiile privind noi sanctiuni impotriva Iranului trebuie sa continue pana cand acesta tara dovedeste clar ca programul sau nuclear are doar scopuri pasnice. Pe de alta parte, presedintele brazilian, Lula da Silva, care a negociat acordul in capitala iraniana, a apreciat ca acesta reprezinta o victorie a democratiei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, crede la randul sau ca noi sanctiuni nu sunt necesare.

China saluta acordul nuclear semnat de Iran

China a salutat acordul dintre Iran şi Turcia in dosarul nuclear, facand din nou apel la negocieri in acest conflict. "China saluta" planul privind schimbul de uraniu, a declarat Yang in cursul unei vizite in Tunisia. "China a luat nota de informatiile relevante şi işi exprima (...) aprecierea fata de eforturile diplomatice facute de partile implicate in gasirea unei solutii adecvate la dosarul nuclear iranian", a adaugat el. China se numara printre marile puteri care au discutat despre eventuale noi sanctiuni vizand Iranul, care refuza sa puna capat procesului de imbogatire a uraniului. Yang nu a precizat daca Beijingul considera in prezent ca aceste sanctiuni sunt necesare in continuare sau nu, dar a subliniat ca regimul comunist prefera o solutie negociata.

Rezolutiile impotriva Iranului au fost o utopie

In anii recenti, sapte companii mari au castigat aproape 1 miliard de dolari in contracte guvernamentale in timp ce fac afaceri in sectorul energetic iranian. Contractele par sa fie in conflict cu Actul de Sanctionare a Iranului din 1996, care restrictioneaza companiile straine si domestice sa faca afaceri cu guvernul SUA daca fac afaceri si cu Iran.
Biroul federal pentru Responsabilitate Guvernamentala (GAO) a identificat 41 de companii straine care au facut afaceri in sectorul energetic din Iran. Dintre acestea, sapte companii au primit sume combinate de 880 milioane de dolari de la Departamentul de Aparare.
Saptamana trecuta, membrul de top din Comitetul Securitatii Nationale si a Afacerilor de Guvern, Susan Colling (R-Maine) si presedintele Joe Lieberman (I-Conn.) au criticat trecerea cu vederea si incalcarea actului de sanctionare, care s-a intamplat intre 2005 si 2009.
"Presedintii ambelor partide nu au reusit sa aplice legea", a declarat sen. Lieberman in timpul unei audieri in congres pe 12 mai. "Drept rezultat, multe companii care fac bani de la guvernul SUA continua sa faca afaceri cu Iran, ajutand in mod direct sau indirect la sustinerea regimului fanatic anti-american din Teheran, care promite in mod regulat "Moarte Americii"".
Unele contracte sunt cel de 319 milioane dolari catre Repsol din Spania si 312 milioane catre Total din Franta pentru cumpararea de combustibil. De asemenea mai sunt 111 milioane catre Daelim Industrial Co din Coreea de Sud pentru construirea de locuinte familiilor militarilor din Coreea.
Sub actul de sanctionare, contractele federale care sustin companiile ce fac afaceri in sectorul energetic din Iran ar trebui oprite. Insa, nici o companie nu a fost sanctionata in peste un deceniu.
La inceput, aceasta lege se aplica doar companiilor implicate in contracte de guvern. Dar in timpul audierii de saptamana trecuta, senatorii Lieberman si Collins au avertizat impotriva companiilor care fac afaceri comerciale in Iran. Ei spun ca ele ar trebui fortate sa aleaga intre pietele celor doua tari.
Sen. Lieberman a spus ca acelor companii care fac afaceri in ambele locuri ar trebui sa li se dea sa aleaga de a face afaceri doar intr-un loc sau altul, dar nu in amandoua. Sen. Collins a sustinut aceasta opinie, spunand ca practica de a face afaceri cu corporatii care fac afaceri cu Iran este impotriva intereselor de securitate nationala a Americii.
"Sunt foarte ingrijorata de descoperirile GAO cum ca guvernul SUA a dat aproape 880 milioane de dolari in contracte cu sapte companii straine care aveau investitii in sectorul energetic din Iran", a spus sen. Collins in timpul audierilor. "Nu pot sa explic de ce guvernul Statelor Unite ar trebui sa faca afaceri cu companii care, cel putin indirect, ajuta si incurajeaza ambitiile nucleare ale Iranului".



O declaratie determinanta- R. Moldova şi Transnistria trebuie sa fie o singura tara,

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici, relateaza UNIMEDIA.
In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia şi Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau şi Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii şi integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.
Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev şi Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti.

Autor: Darius Stan