Multivalenta adevarului

Diplomatia occidentala si Orientul Mijlociu

Emisarul special american pentru Orientul apropiat, George Mitchell
Liderii occidentali si-au reluat eforturile de relansare a negocierilor de pace in Orientul Mijlociu. Luni isi incepe turneul in regiune cancelarul Germaniei. iar emisarul american Mitchell si-a programat pentru marti consultari cu premierul israelian Netanyahu, iar pentru miercuri discutiile cu liderul de la Ramallah, abbas. ambele runde de convorbiri sunt menite sa lanseze tratativele indirecte israeliano-palestiniene.

Atat pentru SUA cat si pentru Germania, re-demararea negocierilor israeliano-palestiniene constituie o prioritate de politica externa. Berlinul are ample interese de ordin economic in regiune. iar pentru Casa alba, perpetuarea actualului blocaj israeliano-palestinian nu reprezinta o optiune viabila, intre altele, pentru ca ar periclita realegerea in functie a presedintelui Obama.
Dar una sunt interesele diplomatiilor occidentale si cu totul alta realitatea de pe teren, unde conflictul politic si propagandistic dintre diversele tabere continua sa fie in toi.

Neadecvari interne
In tabara palestiniana se perpetueaza litigiul aparent de nerezolvat dintre autoritatea autonoma palestiniana, condusa de Mahmud abbas, de OEP si de gruparea Fatah, aflate la carma in Cisiordania pe de o parte, si gruparea extremista, islamista, pro-iraniana, Hamas, care taie si spanzura la propriu, in Gaza.
in cea israeliana persista refuzul unei covarsitoare majoritati a populatiei si a clasei politice de a accepta verdictul interpretarilor curente ale dreptului international, care califica asezarile evreiesti din teritorii drept ilegale si cere sistarea oricaror activitati de constructie inclusiv la ierusalim.
acest refuz e justificat in termeni de experienta istorica, in masura in care concesiile teritoriale unilaterale facute in mai multe randuri de israelieni din anii 90 incoace n-au adus regiunii un plus de stabilitate, ci, dimpotriva, o amplificare a ciocnirilor si cateva razboaie, in sudul Libanului si Gaza.
Sentimentul israelian al insecuritatii, alimentat si sporit intens de amenintarea nucleara iraniana si de sprijinul acordat de Teheran si Damasc organizatiilor teroriste si extremiste din zona nu reprezinta decat un aspect extrem de important al ecuatiei. Problema e complicata de pretentiile maximaliste ale tuturor taberelor angrenate in conflict in privinta viitoarelor frontiere, a repatrierii refugiatilor palestinieni si mai ales a ierusalimului, iar, in acest context, de conotatiile religioase ale unui litigiu cu radacini prea adanci spre a se preta unei solutii facile.

Eforturi sortite esecului
Toate acestea nu inseamna ca diplomatii occidentali isi pierd vremea, sau intreprind eforturi sortite din capul locului esecului. Dar pentru a avea o sansa cat de marunta de succes, aceste eforturi vor trebui orientate astfel incat sa tina seama nu doar de corectitudinea politica sau de obiective politice si economice pe termen scurt.
Pacea nu se va apropia defel daca, de pilda, israelienii nu vor putea fi convinsi de utilitatea unor noi concesii. La fel de inutile sunt orice discutii daca partea araba nu-si va face si ea temele si nu va accepta in fine ideea dreptului la existenta al unui stat evreiesc, respectiv legitimitatea prezentei evreilor in Ţara Sfanta si la ierusalim.
Or, in acest scop e nevoie nu de negocieri indirecte, ci de tratative directe precum si de un set amplu de masuri adiacente, adoptate in baza unei anume ordini strategic utile. Pare bunaoara hazardat orice optimism legat de discutiile israeliano-palestiniene, indiferent de forma in care s-ar derula ele, cata vreme sabia lui Damocles, ipostaziata de actualul program nuclear iranian, va continua sa atarne asupra capului natiunilor din zona.


UE va face Ucrainei o propunere de ridicare a vizelor
Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele, a dat asigurari Ucrainei ca o propunere concreta pentru ridicarea vizelor de catre UE ar trebui sa fie gata pana la summitul din toamna, relateaza DPa. Fuele, care a participat la reuniunea informala a ministrilor de externe ai tarilor din Parteneriatul Estic, a declarat ca viteza cu care vor fi eliminate vizele depinde in special de Ucraina. Kievul trebuie sa depaseasca mai intai o serie de obstacole, a precizat el. Comisarul a subliniat ca problema vizelor nu este numai o chestiune de ordin tehnic, ci si un subiect sensibil din punct de vedere politic. Ministrul spaniol de externe, Miguel angel Moratinos, a dat asigurari ca nu exista rivalitate intre politicile UE pentru Parteneriatul Estic si pentru Uniunea pentru Mediterana. Parteneriatul Estic a fost infiintat in mai 2009, la Praga, pentru a stabiliza fostele republici sovietice invecinate cu UE, apropriindu-le de blocul european si de standardele sale. Din Parteneriat fac parte armenia, azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. in schimbul reformelor democratice, UE ofera acces pe piata, ajutor pentru dezvoltarea structurilor guvernamentale si finantarea proiectelor de cooperare. UE a alocat 600 de milioane de euro pentru Parteneriat pana in 2013.


Tensiunile se mentin in Peninsula Coreeana
Coreea de Nord ameninta cu un razboi iar liderul nord-coreean Kim Jong-il a plasat armata in alerta. Phenianul a precizat ca a scufundat nava sud-coreeana Cheonan pentru ca aceasta intrase in apele teritoriale nord-coreene. Seulul a avertizat dupa incidentul din 26 martie din Marea Galbena, soldat cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni, ca vor exista repercusiuni. Coreea de Sud a anuntat intre timp ca va efectua in regiune manevre comune cu marina militara a Statelor Unite. Zona Marii Galbene dintre cele doua Corei este in mod frecvent teatrul unor incidente navale. aceasta demarcatie maritima dintre cele doua tari - care teoretic sunt inca in razboi, pentru ca nu au semnat un tratat de pace dupa conflictul din 1950-1953 - nu a fost niciodata recunoscuta de Nord. Presedintele american, Barack Obama, a anuntat intarirea colaborarii militare cu Coreea de Sud, pentru a pregati aceasta tara pentru un eventual atac din nord.

Criza in peninsula coreeana
Nava sudcoreeana Cheonan recuperata dupa atacul cu torpila
Phenianul a decis sa rupa toate relatiile cu Coreea de Sud, iar armata statului comunist e in stare de alerta. Retorica de razboi devine tot mai agresiva.
Kim Jong-il a declarat ca se pregateste pentru un "razboi sfant impotriva dusmanilor", relateaza Spiegel Online si Rheinische Post, citand informatii provenite din cercurile de disidenti nord-coreeni.
Comunistii le-au reprosat oficialilor de la Seul ca ar fi pornit o "campanie de defaimare" impotriva Coreii de Nord, din simplul motiv ca au indraznit sa declare ca vinovatii trebuie sa plateasca pentru scufundarea navei sud-coreene "Cheonan" la sfarsitul lunii martie. anchetatorii internationali au acuzat Coreea de Nord saptamana trecuta de torpilarea navei, soldata cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni, insa Phenianul continua sa dezminta afirmatiile.
in cadrul unei vizite efectuate in Coreea de Sud, sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, a declarat ca e nevoie de "un raspuns ferm, dar moderat" la scufundarea navei "Cheonan" in urma atacului nord-coreean. Potrivit secretarului de stat american, Consiliul de Securitate al ONU, dar si intreaga comunitate internationala va trebui sa ia pozitie in aceasta problema. Clinton a mai adaugat ca Washingtonul "va lua in calcul optiuni suplimentare" pentru a cere Phenianului sa-si asume raspunderea pentru scufundarea vasului sud-coreean.
Ce urmareste Kim Jong-il?
De asemenea, sefa diplomatiei americane a adresat un apel regimului comunist din Coreea de Nord "sa renunte la provocari si la politica de amenintari".
Ce urmareste insa King Jong-il? Majoritatea editorialistilor occidentali considera ca batranul dictator, a carui stare de sanatate e tot mai precara, vrea sa asigure continuitatea dinastiei sale si sa-l instaleze in curand la carma tarii pe fiul sau cel mai mic, Kim Jong-un, in varsta de 28 de ani. Numele tanarului "print mostenitor" al sumbrului regim de la Phenian apare tot mai des in textele propagandistice. Pentru a-si feri fiul de intrigile din interiorul conducerii comuniste, de diversele lupte pentru putere, batranul dictator are nevoie de un scenariu de razboi care sa asigure solidaritatea interna, sunt de parere cei mai multi comentatori occidentali.
Din punct de vedere formal, Coreea de Nord si Coreea de Sud se afla in continuare in razboi, din moment ce conflictul armat din anii 1950 - 1953 nu a fost incheiat cu un tratat de pace oficial, ci doar cu un armistitiu.

Romania se indreapta intr-o directie gresita

Potrivit unui sondaj recent de opinie, 79,2% dintre cei intervievati sint de parere ca Romania se indreapta intr-o directie gresita. Din cu totul alte motive, oficialitatile sint de aceeasi parere.
Sondajul a fost realizat intre 13 si 20 mai, intr-o saptamina marcata de nelinisti sociale si de manifestatii de protest. Opiniile sint necrutatoare　: dintre cei intervievati, 61% au opinii negative fata PDL, 56,5% fata PSD, 46,8% fata de PNL samd.
Procentul masiv de aproape patru cincimi de opinii negative este legat insa mai ales de inrautatirea generala a situatiei economice　: 65% dintre cei chestionati s-au plins ca o duc mai rau decit anul trecut, 29% au declarat ca au aceeasi situatie si doar 5% au spus ca situatia lor materiala s-a imbunatatit.
Sondajul, realizat de catre Grupul de Studii Sociale 2000, a fost comandat de PNL si a cuprins exclusiv populatia muncipiului Bucuresti. Putem presupune insa ca un sondaj national ar fi confirmat macar proportiile mari legate de tendinte si asteptari. Merge asadar Romania intr-o directie gresita ?
Surprinzator, la prima vedere, este ca oficialii cu raspunderi inalte au exact aceeasi opinie. Romania merge intr-o directie gresita au declarat guvernatorul Bancii Nationale, presedintele Republicii si Ministrul de finante, referindu-se insa la ceva destul de diferit.
in Romania veniturile la Buget se plaseaza la nivelul a 30 - 31% din PiB, iar cheltuielile publice (salarii plus protectie sociala) ating cu regularitate 40 - 41 % din PiB, ceea ce inseamna ca restul va trebui acoperit din imprumuturi. Or, cita vreme economia nu da semne de redresare, perspectiva unei noi indatorari este tot mai apropiata.
Dar ingrijoarea este legata mai ales de dinamica faptelor, astfel spus, de directia catre care se indreapta Romania. Comparatia mereu mai imperioasa cu societatile occidentale a provocat cresterea treptata a cheltuielilor cu securitatea sociala. Romania a trait in anii din urma cu visul statului providenta, asa cum l-a perceput ea in tarile bogate ale Uniunii Europene.
Chiar daca in anul 2007, anul unor evolutii critice, cit priveste cresterea cheltuielilor sociale, Guvernul a alocat in Buget doar 10% din PiB, tendinta este ingrijoratoare. Sindicatele si partidele de stinga repeta fara incetare faptul ca Romania ar trebui sa atinga nivelul statelor din UE, care se afla intre 20 si 25% din PiB.
Asadar in ciuda evolutiilor economice nefavorabile, tendinta cresterii cheltuielor sociale tinde sa se pastreze. atita doar ca ansamblul prestatiilor sociale se mareste mult mai repede decit avutia nationala.
in plus, Romania cunoaste o tendinta demografica negativa, care creeaza o mare presiune asupra sistemului de pensii. Potrivit statisticii oficiale, la 31 decembrie 2009 existau 5.514.200 de pensionari si 4.376.700 de salariati. Or, acest lucru inseamna ca 1,26 de pensonari sint sustinuti de un salariat. iar raportul acesta se mareste pe zi ce trece.
Un raport elaborat de Ministerul Muncii arata fara dubiu care este directia evolutiilor demografice: „incepind din anul 1990, populatia totala a scazut an de an, intr-un ritm mediu anual de 0,2%. Cea mai accentuata scadere s-a inregistrat in perioada 1992 – 2002, cind populatia a scazut cu 1,1 mil. locuitori. Valorile negative ale sporului natural, combinat cu cele ale soldului migratiei externe, au facut ca populatia sa se diminueze in perioada 2002 – 2007 cu 268 mii persoane. Datele arata o scadere cu 8,3 puncte procentuale a tinerilor in perioada 1990 – 2007 (23,7% in 1990, respectiv 15,4% in 2007), precum si o crestere cu 4,6 puncte procentuale (10,3 in 1990, respectiv 14,9 in 2007) a populatiei virstnice de 65 ani si peste."
asadar scepticismul oficial se bazeaza pe date certe, care nu pot fi combatute prin declaratii politice. Populatia Romaniei imbatrineste; o parte a populatiei active, oricum tot mai reduse, migreaza constant in tarile bogate; in acelasi timp presiunea pentru sporirea chletuielilor sociale se mentine constanta. Concluzia este ca Romania merge vertiginos intr-o directie gresita si ca sensurile trebuie sa fie inversate.

Viata artificiala nu mai este doar un capitol din domeniul SF-ului
Craig Venter a creat prima celula sintetica din lume - o bacterie numita Mycoplasma mycoides. intre timp, Vaticanul a salutat aceasta veste, dar a subliniat ca oamenii de stiinta nu au creat viata, ci doar "au inlocuit unul dintre motoarele sale."

Cand isi propune ceva, omul de stiinta Craig Venter merge pana in panzele albe pentru a-si realiza obiectivele. Nu s-a sinchisit nicodata de criticile invidiosilor, sau de persoanele care i-au atacat metodele de cercetare. Daca nu ar fi avut taria sa creada doar in propriile capacitati, in stiinta, in calculele computerului sau si in echipa cu care lucreaza, nu ar fi descifrat genomul uman in anul 2000, mai rapid decat oricine.
acum i-a reusit o a doua performanta istorica. Craig Venter a creat in laborator prima celula sintetica din lume si a "trezit-o la viata". Niste bacterii minuscule de culoare albastrie cu numele Mycoplasma mycoides i-au transformat pe Venter si pe colaboratorii sai in vedete.
Venter s-a orientat dupa un exemplu din natura
initial, planul celebrului savant era putin diferit: primul organism artificial ar fi urmat sa fie mai mic si mai simplu decat orice organism creat de natura. Dar in acest caz, genomul organismului artificial nu ar fi continut caracteristicile necesare pentru a crea viata.
Ce era de facut? Venter nu s-a dat batut, ci s-a orientat dupa un exemplu din natura. a descifrat milioane de elemente din genomul bacteriei Mycoplasma mycoides, o bacterie care provoaca boli pulmonare la capre, si l-a reconstruit, pas cu pas. Craig Venter s-a gandit ca ce functioneaza in natura, nu poate sa dea gres nici la un produs artificial. astfel, cercetatorii au plantat caracteristicile genetice ale bacteriei intr-o alta bacterie "inrudita", Mycoplasma capricolum, iar restul s-a rezolvat de la sine. Tot ce-i necesar pentru functionarea unui genom a fost pus la dispozitie de acest organism din urma.
Semnatura genetica a echipei lui Venter - un balast inutil pentru celula
astfel, afirmatia ca a fost creata o "viata artificiala" nu e prea exacta. in laboratorul lui Venter a aparut, de fapt, copia foarte reusita a unei retete de succes provenite din natura.
Genomul artificial contine doar cateva informatii genetice care provin de la Craig Venter si echipa sa. Ei au inventat niste coduri prin care au tradus literele alfabetului in informatii genetice, astfel incat s-au semnat cu propriul nume in genomul bacteriei. aceste "semnaturi" genetice nu au insa niciun rost pentru celula sintetica, ci sunt preluate ca balast inutil la fiecare divizare a celulei. Un joc care oglindeste si o anumita aroganta a cercetatorilor.
Desigur, Craig Venter mai are planuri mari: vrea sa creeze in curand alge sintetice care sa produca ulei si bacterii care filtreaza gazele nocive si inlatura substantele poluante din apa. Bacteriile sintetice urmeaza sa fie folosite si pentru crearea unor noi vaccinuri. Expertii se arata sceptici: daca o simpla copie a unei bacterii a necesitat atata efort vreme de 15 ani, nu e foarte probabil sa se inregistreze progrese spectaculoase in viitorul apropiat. Dar Venter nu se lasa descurajat. Probabil ca, intr-o buna zi, va spune din nou lumii intregi: "am reusit!"

Programul nuclear iranian de la blestem la interes

Imi amintesc de mesajul exprimat in conferinta de la Durban II de catre presedinrtele Iranian , Mahmud Ahmadinedjad,care incepea discursul citand din cartea sfanta a coranului pe fundalul unui protest la adresa programului nuclear iranian.

Angela Merkel aflata in turneu diplomatic in statele din Golful Persic. In Emiratele Arabe Unite, ea s-a pronuntat din nou in favoarea concertarii eforturilor internationale spre a stopa programul nuclear iranian.
"O ocupatie straina este o ocupatie straina" - declara in aprilie ministrul de Externe al Emiratelor arabe Unite, seicul Abdullah bin Zayed al-Nahyan pe marginea disputei, vechi de zeci de ani, intre Emirate si iran in jurul a trei insule din Stramtoarea Hormuz. De aproape patru decenii, armata iraniana este prezenta in cele trei insule mici dar importante din punct de vedere strategic. in opinia ministrului de Externe al Emiratelor arabe Unite, ocupatia iraniana a insulelor este la fel de ilegala ca ocupatia israeliana a teritoriilor palestiniene. Prin urmare, acest aspect este un "factor negativ" in relatiile bilaterale dintre abu Dhabi si Teheran.
Un alt aspect, inca mai alarmant pentru Emiratele arabe Unite, este programul nuclear iranian. Mustafa alani a declarat din partea think-tank-ului din Dubai Gulf Research Center: "Nu este vorba despre faptul ca iranul ne-ar putea ameninta cu o arma atomica, ci despre modificarea echilibrului de forte in regiune, in cazul in care iranul ar dispune de o optiune atomica. Noi am deveni dintr-o data un stat inferior iranului, situatie inacceptabila pentru noi".
Alani s-a incumetat sa exprime deschis ceea ce gandesc multi cetateni ai Emiratelor: "Daca am fi pusi in situatia de a opta, in regiunea noastra, intre o existenta sub amenintarea nucleara iraniana permanenta si consecintele unei interventii militare, am accepta mai degraba cea de a doua optiune".
Ministrul de Externe al Emiratelor arabe Unite l-a felicitat recent pe omologul sau iranian pentru semnarea acordului nuclear cu Brazilia si Turcia, acord in virtutea caruia iranul va exporta uraniu slab imbogatit in Turcia in schimbul focoaselor nucleare pentru rectoarele sale. Exista insa si state precum Omar sau Katar, care intretin relatii mult mai cordiale cu republica islamica. Saif al-Maskery, un fost diplomat din Oman, a declarat: "acest subiect nu ne ingrijoreaza deloc. Este mai degraba o tema politica intre SUA si iran. Grijile noastre legate de programul nuclear iranian se refera mai degraba la protectia mediului".
Maskery a argumentat in continuare ca iranul a fost dintotdeauna o superputere in regiune, si cu si fara arme nucleare. adevarata problema este alta in opinia sa: arsenalul atomic al israelului.
In orice caz, competitia nucleara a inceput demult in Orientul Mijlociu. in interval de sapte ani va fi pus in functiune primul reactor nuclear in Emiratele Arabe Unite. Spre deosebire de Teheran, guvernul de la Abu Dhabi a renuntat oficial la dreptul de a imbogati uraniul, tocmai pentru a sublinia intentiile pasnice ale programului sau nuclear.

Acord-surpriza in disputa privind programul nuclear iranian

Iranul a facut o concesie in disputa privind programul sau nuclear, fiind dispus sa-si imbogateasca uraniul in strainatate. Un acord in acest sens a fost semnat astazi intre Republica Islamica pe de-o parte si Brazilia si Turcia pe de alta. Evenimentul este privit ca o ultima sansa a Iranului de a scapa de noi sanctiuni.

Evenimentul constituie in buna masura o surpriza si este rezultatul unor negocieri bine chibzuite. In ceasul al 12-lea, presedintele Braziliei, Ignacio Lula da Silva, si premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, au reusit sa convinga guvernul de la Teheran sa aprobe imbogatirea uraniului iranian in tari terte.
Acordul, incheiat astazi la Teheran, prevede transportarea in Turcia a 1,2 tone de uraniu iranian, imbogatit in proportie de 3,5 procente. Acolo, sub supravegherea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Iranului i se va da la schimb uraniu imbogatit in proportie de 20 la suta, provenit din Rusia si Franta, de care Republica Islamica afirma ca are nevoie pentru un reactor de cercetari medicale. Targul fusese propus Iranului deja din toamna trecuta dar Teheranul insistase pana acum ca schimbul sa se efectueze pe teritoriul national.
Dupa intelegerea la care s-a ajuns, da Silva si Erdogan s-au aratat vizibil usurati iar negociatorul-sef iranian, Ali-Akbar Salehi, a declarat: "Pentru a ne demonstra vointa (noastra) de cooperare cu AIEA am aprobat schimbul fiind de acord si cu transferarea uraniului nostru intr-o tara terta, o procedura asupra careia au insistat tarile occidentale."
Initial, Erdogan si-a contramandat vizita la Teheran, fiind indispus de pozitia inflexibila a Iranului, in conditiile in care Turcia s-a oferit de mai multe ori sa medieze in conflictul nuclear. Ieri dupa-amiaza insa, cand tratativele dintre da Silva si guvernul de la Teheran au inceput sa dea roade, premierul turc s-a decis sa zboare totusi la Teheran. Actiunea lui Erdogan a fost calificata in urmatorii termeni de catre cunoscutul politolog turc Mustafa Kibaroglu: "Faptul ca discutiile au ajuns in acest stadiu permite sa se vorbeasca despre un succes diplomatic al Turciei. Evenimentul nu este de lepadat, dar aceasta nu inseamna ca acum au fost rezolvate toate problemele dintre occident si Iran."
Intr-adevar, acordul semnat astazi nu rezolva decat in mica parte litigiul provocat de programului atomic iranian, fiindca nu exclude posibilitatea existentei unei componente militare a acestuia. In ciuda neclaritatilor, seful diplomatiei turce, Davutoglu, a estimat ca, macar pentru moment, eventuale noi sanctiuni impotriva Iranului nu s-ar justifica.
SUA si aliatii lor amenintasera cu noi sanctiuni in cazul in care Iranul nu va ceda. In plus, administratia americana a calificat reuniunea de la Teheran drept "ultima sansa inaintea unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate". In rastimp, presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a anuntat ca a venit vremea pentru noi discutii intre guvernul sau si cele cinci tari cu drept de veto in Consiliul de Securitate ONU plus Germania.

Iranul continua imbogatirea uraniului la 20%

Seful Organizatiei pentru Energie Atomica de la Teheran, Ali Akbar Salehi, a precizat ca tara sa va continua sa imbogateasca uraniu la 20%, fara ca acordul incheiat cu Turcia si Brazilia sa afecteze procesul de imbogatire a uraniului care are loc in uzinele speciale din Iran. Anterior, presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, lansase un apel marilor puteri occidentale sa reia negocierile privind programul nuclear al tarii. "Dupa semnarea acordului de schimb de uraniu imbogatit cu Turcia si Brazilia, a sosit timpul pentru discutii in format 5+1 bazate pe onestitate, dreptate si respect reciproc", a declarat presedintele republicii islamice.

Occidentul, ramane rezervat cu privire la acordul nuclear incheiat de Iran, Turcia si Brazilia

Acordul dintre Iran, Turcia si Brazilia privind schimbul de uraniu imbogatit ar putea creste credibilitatea Teheranului pe plan extern, dar nu rezolva deloc problemele create de programul nuclear iranian. Afirmatia apartine ministerului francez de Externe, care a precizat ca Parisul ar dori sa vada detaliile documentului inainte de a se pronunta asupra acestuia. Germania si Franta au atras atentia ca singura varianta acceptabila pentru rezolvarea crizei nucleare iraniene este una care are aprobarea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Si Marea Britanie continua sa se arate ingrijorata de activitatile nucleare iraniene. Londra sustine ca discutiile privind noi sanctiuni impotriva Iranului trebuie sa continue pana cand acesta tara dovedeste clar ca programul sau nuclear are doar scopuri pasnice. Pe de alta parte, presedintele brazilian, Lula da Silva, care a negociat acordul in capitala iraniana, a apreciat ca acesta reprezinta o victorie a democratiei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, crede la randul sau ca noi sanctiuni nu sunt necesare.

China saluta acordul nuclear semnat de Iran

China a salutat acordul dintre Iran şi Turcia in dosarul nuclear, facand din nou apel la negocieri in acest conflict. "China saluta" planul privind schimbul de uraniu, a declarat Yang in cursul unei vizite in Tunisia. "China a luat nota de informatiile relevante şi işi exprima (...) aprecierea fata de eforturile diplomatice facute de partile implicate in gasirea unei solutii adecvate la dosarul nuclear iranian", a adaugat el. China se numara printre marile puteri care au discutat despre eventuale noi sanctiuni vizand Iranul, care refuza sa puna capat procesului de imbogatire a uraniului. Yang nu a precizat daca Beijingul considera in prezent ca aceste sanctiuni sunt necesare in continuare sau nu, dar a subliniat ca regimul comunist prefera o solutie negociata.

Rezolutiile impotriva Iranului au fost o utopie

In anii recenti, sapte companii mari au castigat aproape 1 miliard de dolari in contracte guvernamentale in timp ce fac afaceri in sectorul energetic iranian. Contractele par sa fie in conflict cu Actul de Sanctionare a Iranului din 1996, care restrictioneaza companiile straine si domestice sa faca afaceri cu guvernul SUA daca fac afaceri si cu Iran.
Biroul federal pentru Responsabilitate Guvernamentala (GAO) a identificat 41 de companii straine care au facut afaceri in sectorul energetic din Iran. Dintre acestea, sapte companii au primit sume combinate de 880 milioane de dolari de la Departamentul de Aparare.
Saptamana trecuta, membrul de top din Comitetul Securitatii Nationale si a Afacerilor de Guvern, Susan Colling (R-Maine) si presedintele Joe Lieberman (I-Conn.) au criticat trecerea cu vederea si incalcarea actului de sanctionare, care s-a intamplat intre 2005 si 2009.
"Presedintii ambelor partide nu au reusit sa aplice legea", a declarat sen. Lieberman in timpul unei audieri in congres pe 12 mai. "Drept rezultat, multe companii care fac bani de la guvernul SUA continua sa faca afaceri cu Iran, ajutand in mod direct sau indirect la sustinerea regimului fanatic anti-american din Teheran, care promite in mod regulat "Moarte Americii"".
Unele contracte sunt cel de 319 milioane dolari catre Repsol din Spania si 312 milioane catre Total din Franta pentru cumpararea de combustibil. De asemenea mai sunt 111 milioane catre Daelim Industrial Co din Coreea de Sud pentru construirea de locuinte familiilor militarilor din Coreea.
Sub actul de sanctionare, contractele federale care sustin companiile ce fac afaceri in sectorul energetic din Iran ar trebui oprite. Insa, nici o companie nu a fost sanctionata in peste un deceniu.
La inceput, aceasta lege se aplica doar companiilor implicate in contracte de guvern. Dar in timpul audierii de saptamana trecuta, senatorii Lieberman si Collins au avertizat impotriva companiilor care fac afaceri comerciale in Iran. Ei spun ca ele ar trebui fortate sa aleaga intre pietele celor doua tari.
Sen. Lieberman a spus ca acelor companii care fac afaceri in ambele locuri ar trebui sa li se dea sa aleaga de a face afaceri doar intr-un loc sau altul, dar nu in amandoua. Sen. Collins a sustinut aceasta opinie, spunand ca practica de a face afaceri cu corporatii care fac afaceri cu Iran este impotriva intereselor de securitate nationala a Americii.
"Sunt foarte ingrijorata de descoperirile GAO cum ca guvernul SUA a dat aproape 880 milioane de dolari in contracte cu sapte companii straine care aveau investitii in sectorul energetic din Iran", a spus sen. Collins in timpul audierilor. "Nu pot sa explic de ce guvernul Statelor Unite ar trebui sa faca afaceri cu companii care, cel putin indirect, ajuta si incurajeaza ambitiile nucleare ale Iranului".



O declaratie determinanta- R. Moldova şi Transnistria trebuie sa fie o singura tara,

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici, relateaza UNIMEDIA.
In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia şi Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau şi Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii şi integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.
Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev şi Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti.

Autor: Darius Stan

Arme si zambete

Iranul a început sa produca o noua racheta antiaeriana
Iranul a lansat productia în serie a unei noi rachete antiaeriene Mesbah-1, a anuntat agentia Fars, citandu-l pe ministrul iranian al apararii, ahmad Vahidi. "Sistemul DCa Mesbah-1a fost conceput si pentru garantarea protectiei fata de atacurile aeriene ale inamicului, mai ales pentru a combate atacuri cu diverse tipuri de avioane, rachete de croaziera si elicoptere", a spus ministrul. acest sistem are un tir de înalta precizie. "Particularitatile sistemului sunt înalta precizie a tirului, posibilitatea de a avea un echipaj mai putin numeros în raport cu alte sisteme similare, viteza de reactie la amenintari si capacitatea de producere a 4.000 de tiruri pe minut", a explicat ministrul. Sistemul este echipat cu un radar cu trei dimensiuni, ce permite distingerea avioanelor inamice de avioane iraniene si definirea altitudinii si distantei tintei.

Presedintele Iranului, Mahmud ahmadinedjad, le-a reprosat SUA, la conferinta ONU pe marginea acordului de neproliferare nucleara, ca armele nucleare americane ar fi o amenintare la adresa Iranului.

Presedintele Iranului, Mahmud ahmadinedjad, adora provocarile. Nu trece o saptamana fara vreun atac verbal la adresa presupusilor sai dusmani. Conferinta ONU pe marginea acordului de neproliferare atomica de la New York i-a oferit o platforma ideala pentru a-si înscena atacurile ticluite minutios împotriva adversarilor sai politici, în binecunoscutul sau stil polemic. Observatorii au asistat din nou la obisnuitul ritual: ahmadinedjad soseste, începe sa polemizeze, iar ceilalti ies din sala.
La fel si de data aceasta: reprezentantii SUa, Marii Britanii, ai Frantei si ai mai multor state europene au parasit sala plenara. Secretarul ONU, Ban Ki-Moon, disparuse înca dinaintea aparitiei sefului de stat iranian. Lumea îl cunoaste deja prea bine pe ahmadinedjad si stie la ce sa se astepte, anume la eternele manevre de a abate atentia, prin atacuri virulente împotriva celorlalti, de la propriile deficiente.
De data aceasta, liderul de la Teheran a solicitat literalmente excluderea SUa din randul statelor membre ale agentiei Internationale pentru Energie atomica, argumentand ca armele nucleare americane reprezinta o amenintare acuta pentru o serie de tari, printre care si tara sa, si culminand cu afirmatia ca SUa sunt cel mai urat stat din istoria omenirii.
La conferinta de verificare a acordului de neproliferare nucleara, care se desfasoara la New York timp de patru saptamani, se face un bilant în privinta aplicarii tratatului în vederea înaspririi mecanismelor de control pentru tari precum Coreea de Nord sau Iranul, care refuza sa-si declare activitatile nucleare. Este vorba, între altele, de o inspectie mai eficienta a centralelor atomice iraniene, un aspect neconvenabil pentru presedintele iranian.
ahmadinedjad prefera sa abata atentia, atat de la programul sau nuclear cat si de la problemele sociale cu care se confrunta tara sa, si porneste la atac cu o polemica devastatoare, în speranta de a-si asigura sprijinul poporului sau în lupta împotriva presupusilor dusmani. Dar nici aceasta tactica nu prea mai functioneaza, deoarece trucurile sale, atat pe scena internationala cat si pe plan intern, sunt rasuflate.


Parlamentul European cere Comisiei ca lupta anticoruptie din Romania sa fie evaluata mai concret cu ajutorul OLAF
Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene sa monitorizeze mai riguros justitia si lupta anticoruptie din Romania si Bulgaria - introducand eventual un sistem de tip semafor care sa indice clar progresele obtinute - si sa includa comentariile OLaF (Oficul European anti-Frauda) în viitoarele rapoarte. În sectiunea dedicata Romaniei si Bulgariei din raportul elaborat de eurodeputatul polonez Bogusław Liberadzki (Sßamp;D) se arata ca Parlamentul "este preocupat de deficientele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de catre autoritatile nationale din Bulgaria si Romania". Pentru a urmari mai bine cum sunt cheltuiti banii contribuabililor europeni, deputatii solicita Comisiei sa continue sa monitorizeze îndeaproape sistemele juridic si administrativ ale acestor state membre si sa puna în aplicare planurile de actiune convenite, iar OLaF ar trebui, de asemenea, sa mentina în continuare sprijinul pe care îl acorda acestor state membre în îndeplinirea obligatiilor lor privind protectia intereselor financiare ale Uniunii.

Biden va prezenta în Europa propunerile SUA pentru viitorul securitatii
Vicepresedintele american Joe Biden începe un turneu în Europa, în cursul caruia va discuta viitorul securitatii, în contextul noilor provocari cu care se confrunta lumea dupa încheierea Razboiului Rece si va prezenta propunerile SUa în acest sens. Într-un articol publicat de International Herald Tribune, Biden prezinta principalele linii ce ar trebui urmate, din punctul sau de vedere, în domeniul securitatii. "În primul rand, trebuie sa colaboram pentru a ne extinde angajamentele pentru transparenta reciproca în legatura cu toate fortele noastre militare, inclusiv fortele conventionale si nucleare si altele defensive din Europa, inclusiv apararea antiracheta. Speram sa facem acest lucru împreuna cu Rusia. Nu mai vedem Europa (...) în termenii Razboiului Rece", a afirmat el. Biden considera ca promovarea încrederii în Europa este esentiala si ca noul tratat STaRT demonstreaza ca încrederea si siguranta sunt construite cel mai bine prin schimbul de informatii despre doctrina, forte si intentii.

Problemele de strategie dau batai de cap actorilor scenei mondiale

Grecia va primi un ajutor de 110 miliarde de euro, din care 30 de miliarde vor veni de la FMI
Grecia va beneficia în urmatorii trei ani de un pachet financiar comun UE-FMI în valoare de 110 miliarde de euro, un ajutor financiar fara precedent din care statele din zona euro vor achita 80 de miliarde de euro, un efort fata de care Atena trebuie sa se achite prin masuri de austeritate severe. Statele europene vor debloca anul acesta 30 de miliarde de euro, la o dobânda de 5%. Prima transa ar putea interveni înainte de 19 mai, în conditiile în care programul prevede ca Grecia sa primeasca în 2010 împrumuturi de 45 de miliarde de euro. FMI a promis ca va aproba saptamâna acesta partea care îi revine din împrumut, adica 30 de miliarde de euro. Acest pachet de salvare financiara, aprobat duminica de ministrii de finante din Eurogrup, a fost necesar pentru a evita un faliment la nivel de stat în Grecia, care are o datorie uriasa de peste 300 de miliarde de euro si în prezent este în incapacitate de a se mai împrumuta pe pietele financiare, întrucât acestea cer o rata a dobânzii prea ridicata (9%). Şefii de stat si de guvern din zona euro se vor reuni în summit extraordinar vinerea viitoare (7 mai), la Bruxelles, pentru a aproba procedura si a trage primele concluzii de pe urma crizei.

Salvarea Greciei o problema de strategie europeana

Daca asistenta financiara acordata Greciei de catre partenerii comunitari metine, pentru moment, stabilitatea zonei euro, viitorul reclama teme de gândire mult mai serioase.
Nu a trecut mult timp de cand cancelarul federal, Angela Merkel, aprecia ca o sustinere financiara a Greciei este doar solutia extrema si improbabila. Dar cazurile ajung, uneori, la extrem mai repede decât te-ai astepta.
Sigur ca ajutorul financiar acordat Greciei este suparator iar germanii si ceilalti salvatori îsi vor numara banii pusi la bataie scrâsnind din dinti. Grecia este, de fapt, o tara care, decenii la rând, a dus o viata mai scumpa decât si-a putut permite. A masluit statistici si chiar asa, cu cifre false, si-a facut loc în uniunea monetara.
Interventia salvatoare a celorlalti naste, desigur, întrebari. De ce, de exemplu, ar mai trebui sa te straduiesti sa fii mai bun, când se poate si asa? Întrebare valabila nu doar pentru Grecia, dar si pentru Spania, Portugalia si Irlanda.
Dar, daca tot eram la întrebari, mai e loc de una: cât de mult le-a pasat, pâna mai acum, Comisiei Europene si celorlalte state ale Uniunii despre situatia reala a economiei elene? Cât le-a pasat, de exemplu, germanilor, atunci când, în vremuri de acumulare de datorii, stateau linistiti pentru ca ei îsi exportau produsele?
Tocmai acest export masiv este baza nevoii germane pentru o zona euro stabila. În absenta ei, se prabuseste un întreg concept economic. Dar nu operatiunea pompieristica este solutia.
În absenta unei reforme structurale în interiorul Uniunii, odata iesiti din prima criza, europenii se trezesc în pragul urmatoarei. Aceasta înseamna exact ceea ce nu s-a întâmplat pâna acum: un control mai drastic al pietelor financiare.
Zona euro a fost o productie în primul rând politica si mai putin economica, gândita pentru vremuri bune. Dar a venit furtuna iar regulile nu dau roade. Nu doar schimbul intern de informatii se cuvine pus la punct, ci si politica economica pan-comunitara. Şi chiar daca, în acest moment, subiectul e tabu, solutia excluderii temporare din zona euro trebuie sa existe.
Şi, apoi, revenind la întrebari, ar mai fi câteva. Cât timp vor mai decide câteva agentii de rating asupra destinului unor economii nationale? Şi de câte ori vor mai fi salvate bancile de catre platitorii de impozite pentru ca, apoi, sa se întoarca în pietele financiare ca jongleri cu speculatii îndreptate împotriva statelor? Şi cât timp va mai lucra industria lobby-ului nestingherita?
Pâna atunci, însa, Uniunea Europeana trebuie sa învete lectiile pe care singura si le-a dat în aceste saptamâni, în care, iata, a trecut primul obstacol tocmai printr-o buna coordonare.

Participtia la parada de Ziua Victoriei de la Moscova un semn al aliantelor

Intentia presedintelui chinez, Hu Jintao, de a participa la parada de Ziua Victoriei organizata în 9 mai la Moscova,conform anuntului facut de Ministerul Chinez de Externe arata o afisare vadita a aliantelor. Hu Jintao, va ajunge la Moscova în 8 mai, pentru a lua parte la ceremoniile organizate pentru a marca 65 de ani de la capitularea fortelor naziste.
Circa 25 de lideri mondiali, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, ar urma sa participe la evenimentele din Piata Rosie.
De asemenea, la parada vor participa pentru prima data unitati din Marea Britanie, Statele Unite si Franta.
Prima parada de la Moscova a avut loc în 22 iunie 1945, marcând finalul celui de la Doilea Razboi Mondial, soldat cu moartea a peste 55 de milioane de persoane.

New York-ul gazduieste de luni -10 Mai 2010- conferinta pentru Neproliferare
Ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi va participa, luni si marti, la Conferinta de Examinare a Tratatului de Neproliferare Nucleara (RevCon NPT), care se va desfasura la sediul ONU din New York, informeaza MAE.
În marja acestei conferinte, seful diplomatiei romane va avea o intrevedere cu secretarul general al ONU, Ban Ki - Moon, si cu Yukyia Amano, directorul general al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.
Natiunile Unite se pregatesc luni sa primeasca 189 de delegatii care vor participa la deschiderea acestei conferinte al carei scop este sa urmareasca respectarea Tratatului de Neproliferare Nucleara. Este o reuniune diplomatica majora, care va avea probabil din nou în centrul atentiei programul nuclear al Iranului. Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad va conduce delegatia tarii sale, în timp ce Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul de stat Hillary Clinton.



Autor:Darius Stan

Economia mondiala se redreseaza?

Germania - ocupa primul loc in Europa in preferintele investitorilor americani

Germania este cea mai atragatoare piata europeana pentru investitorii americani,cu toate ca tarile est-europene reprezinta un concurent puternic, datorita fortei de munca mai ieftine.
Firmele din Statele Unite apreciaza in primul rand profesionalismul angajatilor si colaboratorilor germani si calitatea productiei, releva AmCham (Camera Americana de Comert) la Berlin.
Chiar si in timpul crizei economice, Germania a reprezentat cea mai atragatoare piata europeana pentru investitorii americani. Studiul AmCham a fost realizat in randul a peste 100 de companii americane cu sediul in Republica Federala, care investesc anual cel putin 150 miliarde euro si angajeaza aproximativ 350.000 de persoane.
"Multe dintre companiile americane cu sedii in Germania s-au descurcat mai bine in timpul crizei economice, decat firmele noastre din alte tari" a declarat, la Berlin, Otmar Debald, membru in conducerea departamentului financiar la Procter & Gamble Germania.
Totusi, ne intrebam ce criterii au dezvoltat o astfel de preferinta investitorililor americani.

Job-uri salvate prin contracte pe termen scurt
Desi tarile est-europene reprezinta un concurent serios ca piata de investitii, in primul rand prin forta ieftina de munca, Germania castiga printr-o serie de alti factori, printre care seriozitatea angajatilor si calitatea productiei. In plus, spun investitorii americani, consecintele crizei au fost foarte bine gestionate de catre guvernul de la Berlin.
"Germania a fost salvata prin strategia de a acorda contracte de munca pe termen scurt, ceea ce pana la urma a salvat si firmele noastre. De aceea, somajul in Germania nu e atat de ridicat precum cel din Statele Unite", spune Fred Irwin, Presedintele Camerei Americane de Comert din Germania.

Inca prea multe restrictii pe piata muncii
Managerii companiilor americane gasesc insa ca tinerii calificati din Germania ar trebui promovati mai intens, in timp ce 79% si-ar dori mai multa consecventa in ceea ce priveste liberalizarea pietei muncii.
Majoritatea respondentilor la chestionarele AmCham, 52% din cei mai mari investitori americani, considera ca efectele crizei s-au resimtit in Germania mai putin decat in alte tari din Europa. 45% dintre acestia au reusit sa evite masurile de reducere a personalului, prin angajarile pe termen scurt si sa-si mentina investitiile la un nivel stabil.

Bani bine investiti
Relocarea sediilor, sau a centrelor de productie din Germania in alte tari este o alternativa, pe care din ce in ce mai putini investitori o iau in considerare. Daca in anul 2005, 30% dintre manageri se gandeau la posibilitatea de a produce in tari, in care forta de munca presupune costuri mult mai reduse decat in Germania, in prezent numai 12% iau in calcul aceasta varianta.
"In momentul de fata, ca intotdeuna de altfel, cand suntem in cautarea unor specialisti in intreaga lume, pentru proiecte tehnice complexe, decidem deseori sa trimitem proiectul pentru productie in Germania", declara Otmar Debald. "Se stie clar ca ne va costa mai mult, insa avem certitudinea ca va iesi totul ca la carte".
Banii sunt fara indoiala bine investiti, explica Dr. Christian Veith, Senior Partner si Managing Director la Boston Consulting Group: "Colaboratorii nostri germani dau dovada de credibilitate si seriozitate, iar educatia universitara si pregatirea profesionala a angajatilor sunt de asemenea apreciate."

Economia mondiala se redreseaza?

Prognozele FMI pentru anul 2010 prevad un spor economic diferit de la stat la stat
FMI a prezentat un raport privind evolutia economiei globale în urmatorii ani. Potrivit FMI, economia mondiala se va redresa considerabil, ritmul de crestere variind însa în tarile industrializate si cele emergente.

Fondul Monetar International considera ca economia mondiala sa afla din nou în crestere, a spus economistul sef al FMI, Oliver Blanchard. El a atras atentia ca relansarea a devansat prognozele din anii trecuti privind redresarea economiei dupa perioada de recesiune.
Potrivit FMI, economia mondiala a depasit perioada de recesiune
"Redresarea economica la nivel global este chiar mai puternica decât ne asteptam. În prezent estimam ca vom avea o crestere a economiei de 4,2% în anul 2010", a spus Blanchard.
Noile prognoze ale Fondului Monetar Interntional sunt diametral opuse scenariilor catastrofale de acum un an, ale aceleiasi institutii. In 2009, economistul sef al FMI declarase ca: "Recesiunea economica este cea mai ampla de la cel de-al doilea Razboi Mondial încoace."
Acum însa, FMI considera ca s-a depasit punctul terminus al recesiunii iar economia mondiala se redreseaza nesteptat de bine, ameliorarea conjuncturii economice fiind însa diferita de la tara la tara.
"Estimam ca redresarea economica va fi moderata în statele puternic industrializate în timp ce cresterea economica a tarilor emergente va fi substantiala", a mai afirmat Blanchard.
Potrivit FMI, ameliorarea conjuncturii economice din statele emergente va fi atât de accentuata anul acesta si anul viitor, încât economiile din aceste tari vor înregistra o crestere de 6%. În tarile asiatice se apreciaza ca sporul ar putea atinge chiar 9 procente.

Tarile asiatice se vor bucura de cea mai mare crestere economica
Evolutia mai slaba a statelor industrializate se explica în primul rând prin consumul moderat din Statele Unite, iar în al doilea rând prin îngradirea creditelor oferite industriei de catre bancile europene. Intrucat majoritatea statelor industrializate se lupta cu reducerea deficitului bugetar, efort care genereaza o diminuare suplimentara a cererii, economistul sef al FMI solicita din partea tarilor în cauza sa ia masuri politice pentru sustinerea economiei.
"Toate tarile industrializate vor trebui sa-si deprecieze monedele nationale pentru a reusi sa-si sporeasca exporturile", a spus Blanchard.
În concluzie?
"Nu va fi usor sa realizam o crestere economica stabila, bine echilibrata si de durata. Va fi nevoie de multa munca, în speta de consolidarea bugetelor de stat ale tarilor industrializate, de adaptarea cursurilor valutare si de implementarea unui nou echilibru global. Aceasta va fi datoria clasei politice în urmatorii ani", a conchis Blanchard.



Autori DW : Rüdiger Paulert/ Maria Pascu/ Lavinia Pitu
Redactori: Petre M. Iancu/ Medana Weident

Pesimism in chestiunea procesului de pace

Daca secolul XX se caracteriza prin dorinta dominarii absolute cea ce a generat o noua pagina a neantelegerilor dintre state, secolul XXI ne dovedeste ca omenirea nu a reusit sa evolueze pastrand vechile obiceiuri. In cea ce ne priveste la nivel macro, omenirea se dovedeste un imens organism viu si plin de dinamica in care chestiunea procesului de pace devine doar o himera pentru cei care mai cred in lumea perfecta din imaginile filmului AVATAR.
Astfel inceputul secolului XXI, ne dovedeste ca avem de a face cu o scena in care confruntarile, epurarile, jogleriile cu produse ideologice sunt instrumentele actorilor ce isi arata dorinta supravietuirii.
Regele Iordaniei, abdullah II, a criticat “provocarile” israeliene intr-un interviu publicat luni in Wall Street Journal.
Regele a afirmat ca va ridica problemele respective in cadrul intalnirilor pe care le va avea in timpul vizitei de saptamana viitoare in Statele Unite.
abdullah II a afirmat ca, desi initial a avut sperante legate de procesul de pace, nu mai crede intr-o pace intre palestinieni si Israel.
“am fost deosebit de optimist referitor la viziunea lui [Netanyahu] privind procesul de pace dintre israelieni si palestinieni, dintre israelieni si arabi. Cu toate acestea trebuie sa declar ca in ultimele 12 luni, tot ce am vazut pe teren ma face extrem de sceptic – si sa stiti ca sunt inca unul dintre cei mai optimisti pe care ii veti gasi in acea parte a lumii”, a declarat Regele intr-un interviu publicat de agentia oficiala de stiri iordaniana, Petra.
Regele s-a referit in special la constructiile evreiesti din estul Ierusalimului, considerat de Israel parte din capitala sa, dar pe care restul lumii il considera un teritoriu ocupat.
Regele a avertizat Israelul ca acest butoi cu pulbere poate exploda “din cauza frustrarii si furiei musulmane din toata lumea”. Regele a facut apel catre israelieni, de a se angaja in procesul de pace cu lumea araba, avertizand asupra alternativelor pe care le-a considerat drept “primejdioase”.
Israelienii au o probema majora legata de viitoarea lor existenta. “Nu ar fi mai bine daca astazi ati fi intr-o pozitie mai buna pentru a putea face pace, nu numai cu vecinii, ci si cu intreaga lume araba?”, a declarat abdullah.
El a mai subliniat ca relatiile iordaniano-israeliene se afla la cel mai coborat nivel din istorie. “Increderea politica s-a dus, si nu exista nici o relatie economica intre Iordania si Israel", a mai spus el.
Iordania este una dintre tarile arabe care traditional a temperat relatiile furtunoase dintre Israel si lumea araba, si un aliat traditional al Statelor Unite.

Costurile imprumuturilor Greciei au atins un nou nivel maxim marti (6 aprilie), ca urmarea a informatiilor din presa cu privire la faptul ca guvernul de la atena ar încerca sa renegocieze conditiile unui recent acord UE-FMI menit sa ajute tara sa depaseasca criza împrumuturilor.
Ştirea a fost lansata cu o zi înainte ca doua delegatii FMI sa vina la atena pentru a analiza progresul facut de guvern în aplicarea masurilor sale de austeritate. Se preconizeaza ca misiunile vor ramane aproximativ doua saptamani în tara, timp în care se vor întalni cu ministrul de finante, George Papaconstantinou.
Ministrul grec de finante a negat imediat speculatiile. "Nu a existat niciodata vreo actiune a tarii noastre de a schimba conditiile recentului acord al Consiliului Europei privitor la mecanismul de sustinere", a subliniat Papaconstantinou.
Conform acordului încheiat la Bruxelles în 25 martie, Grecia ar putea obtine împrumuturi bilaterale de la statele din zona euro si asistenta financiara din partea FMI ca ultima instanta, în eventualitatea în care se confrunta cu dificultati grave în obtinerea de împrumuturi de pe pietele financiare.
Citand un oficial guvernamental grec anonim, Market News International a informat marti dimineata ca guvernul de la atena a vrut sa modifice detaliile pachetului de salvare astfel încat sa nu fie nevoit sa apeleze la FMI. Orice implicare a Fondului este legata de noi masuri stricte, în plus fata de actiunile deja dureroase anuntate de guvernul grec.
Stirea a provocat o noua scadere a încrederii în titlurile de stat grecesti, iar costurile împrumuturilor pe termen de zece ani ale tarii au crescut cu peste 0,5% -- ajungand marti la 6,995%.
Cresterea ratei dobanzilor a alimentat incertitudinea pe pietele financiare cu privirea la capacitatea guvernului de la atena de a rambursa împrumutul de 20 de miliarde de euro scadent la sfarsitul lunii mai fara activarea acordului UE-FMI. aceste preocupari au scazut de asemenea încrederea în moneda euro, care a scazut marti sub nivelul de 1,34 dolari.
analistii afirma ca recentele evolutii reflecta preocuparile pietelor legate de diferentele dintre statele membre ale zonei euro cu privire la aspectele specifice ale acordului, ale carui detalii raman vagi, precum si temerile privind situatia grava a economiei grecesti.
"Ultima crestere a ratei dobanzilor este o lovitura majora data sperantelor ca Grecia ar putea reusi pe cont propriu. Este inutil sa mai spunem ca toate acestea nu sunt vesti bune nici pentru euro", a scris aP, citandu-l pe Jonathan Loynes, economist sef european la publicatia Capital Economics.
Mentionand lipsa de claritate a termenilor planului de salvare a Greciei, Giada Giani, economist la Citigroup, a declarat agentiei Reuters ca "acesta sperie pietele deoarece acestea cred ca implicarea FMI ar putea determina reesalonarea datoriei". acesta crede de asemenea ca reactiile pietelor au fost îndreptate spre gasirea "pragului de activare a planului de urgenta".

Iom Ha-Şoa – Ziua Holocaustului e inclusa în calendarul evreiesc din 1951 încoace
 
Holocaustul nu priveste doar familiile celor aproximativ 6 milioane de evrei asasinati, doar pentru ca erau evrei, de catre nazisti si aliatii lor fascisti din Europa. Holocaustul nu-i intereseaza exclusiv nici pe faptasii exterminarilor si pe urmasii lor. Dimpotriva, cel mai atroce si mai amplu genocid din istorie, declansat candva în numele poporului german, constituie un subiect esential pentru întreaga umanitate.
Presedintele american Obama de pilda a reliefat la un moment dat ca din Holocaust se desprinde „un apel adresat tuturor popoarelor, sa împiedice genocidul si sa se opuna cu toate fortele antisemitismului si prejudecatilor, indiferent de forma în care apar".
Toate acestea nu împiedica statul evreu sa comemoreze din 1951 încoace Iom Ha-Şoa, Ziua Holocaustului, cum i se spune în ebraica.
azi vuietul sirenelor a umplut Ţara Fagaduintei, oprindu-i în loc pe israelieni. Viata cetatii evreiesti s-a oprit în loc, oamenii au ramas tintuiti locului pe strazile marilor si micilor sate si orase, masinile au franat, soferii si pasagerii lor au coborat din ele, barbatii, femeile si copiii au ramas tacuti langa automobilele lor. În memoria celor 6 milioane de victime ale Holocaustului drapelele israeliene au fost coborate în berna. La Yad Vashem, cel mai mare memorial al Holocaustului din lume, presedintele statului evreu, Shimon Peres, i-a evocat pe cei ucisi.
"acest foc va continua sa arda în sufletele noastre ca un adio imposibil de la cei 6 milioane de frati ai nostri, barbati, femei si un milion si jumatate dintre copiii nostri, un potential enorm de viata, de talent, care a fost nimicit. O pierdere ireparabila."
La randul sau premierul Netanyahu s-a întrebat în ce masura lumea a înteles cu adevarat lectiile istoriei. Împotriva nazistilor lumea nu s-a ridicat la timp. Nu se întampla oare acelasi lucru în prezent cu extremistii iranieni si ambitiile lor nucleare?
"Liderii Iranului se grabesc sa fabrice bombe atomice si-si manifesta deschis intentia de a lichida Israelului. Or, nu se aude nicaieri acel decisiv protest, acea condamnare vehementa, acel strigat de indignare asteptat. Lumea se comporta ca întotdeauna. Ceea ce ne revolta e tocmai lipsa revoltei", a reliefat primul ministru israelian.
În Knesset, parlamentul israelian, deputatii au dat citire numelor rudelor lor ucise în Holocaust. Manifestari similare, menite sa redea identitatea celor ucisi în masa, transformati în cenusa crematoriilor sau îngropati în anonimitatea gropilor comune au avut loc luni, pretutindeni, în Israel.
În fine, au fost elogiati supravietuitorii Holocaustului pentru efortul lor de a se dezbara de deznadejde, de a-si regasi curajul ca sa-si dureze familii si sa puna umarul la edificarea statului evreu modern.
Ca antisemitismul care a determinat Holocaustul nu este un fenomen depasit reiese din ultimul raport anual al Universitatii de la Tel aviv. Oamenii de stiinta au înregistrat peste 1.100 de excese antisemite, de la acte de vandalism, la incendieri si maltratari de evrei. Numarul acestora este mai mare decat oricand în ultimii 20 de ani, cand s-a început înregistrarea unor astfel de incidente. O amplificare notabila a manifestarilor antisemite s-a constatat îndeosebi în Franta si Marea Britanie, iar faptasii musulmani au început sa-i depaseasca numeric pe neonazisti si extremistii de dreapta.


Din Romania se aud doar dilemele lui prim-ministrului Boc: De ce tancurile merg prin nisip si avioanele nu zboara prin norul vulcanic?


In timpul sedintei de Guvern, premierul Emil Boc a reusit sa-si rezolve o dilema. acesta a incercat sa afle de la ministri de ce se opresc motoarele avioanelor cand intra in norul vulcanic. In incercarea sa de a obtine un raspuns, a facut chiar si o corelatie cu tancurile din Irak. "Domnul ministru Oprea, dar tancurile cum se descurca in afganistan....Nu in afganistan, in Irak, cand erau in nisip, nu se opreau motoarele. La avioane de ce se opreau motoarele?", l-a intrebat Boc pe ministrul apararii.

acesta a spus ca se mai opreau si motoarele tancurilor, insa, de regula, au functionat. "In primul rand ca in Irak se mai si opreau, domnule prim-ministru, ca sa stiti, pe nisipul fierbinte. Dar de regula au functionat", a precizat ministrul. Multumit de raspuns, premierul a afirmat ca si companiile aviatice vor reusi sa se descurce la fel de bine cum s-a descurcat armata in Irak. "Sunt convins ca se vor gasi solutii. Cum au gasit in armata ca sa mearga tancurile prin nisip si avioanele vor gasi solutii sa nu mai aiba probleme cu particulele de nor vulcanic", a spus Emil Boc.

Ministrul apararii i-a mai explicat premierului ca motoarele avioanelor se opresc, in norul vulcanic, din cauza lipsei de oxigen. "Spun specialistii, am intrebat si eu. am crezut ca este vorba despre plafon si mi-au zis ca din cauza lipsei de oxigen se opresc motoarele avioanelor", a spus Gabriel Oprea.

Rusia castiga puterea pe mare, iar Ucraina primeste gaz mai ieftin

Kiev, Ucraina - Ucraina si-a castigat batalia pentru gaz mai ieftin din Rusia, iar in schimb, a fost de acord sa permita flotei militare rusesti sa ramana in peninsula Crimeea.
De cand presedintele ucrainian Victor Yanucovici a preluat puterea in februarie, el a cautat sa negocieze preturi mai mici la gazele pentru consum. Gazul scump a fost o povara pentru economia bolnava a Ucrainei, facand dificil pentru stat sa formuleze bugetul.
Presedintii Yanukovici si Dmitri Medvedev s-au intalnit miercuri in fosta capitala ucraineana, Kharkiv pentru a finaliza acordul.
Sub acest acord, Ucraina va primi o reducere de 100 $ per 1000 metri cubi, daca pretul urca peste 330 $ per 1000 metri cubi si o reducere de 30% daca pretul este sub acest nivel.
Presedintele Yanukovici pro-rus spune ca reducerea ar trebui sa duca la economisirea a 4 miliarde $ pe an.
Seful companiei de stat ruse Gazprom, alexey Miller, a spus ca ajustarea de pret nu ar trebui sa aiba impact asupra bugetului total al companiei.
In ianuarie 2009 primul ministru de atunci Iulia Timosenko a semnat un contract de gaze pe 10 ani cu Rusia. acord a urmat unui conflict care a lasat cateva tari est europene fara gaz rusesc timp de doua saptamani in timpul iernii.
Conform contractului, pretul gazului ar fi ajustat trimestrial. Cel mai recent pretul gazului a fost de 330 $ per 1000 metri cubi.
Medvedev a anuntat ca legat de reducerea de pret la gaze, Ucraina ar trebui sa extinda dreptul flotei militare ruse sa stea in Marea Neagra pentru inca 25 de ani in plus fata de contractul original care expira in 2017. Flota va putea sta acum pana in 2047.
Politicienii de opozitie ucrainieni nu au primit bucurosi acest acord. Ei pretind ca extinderea incalca constitutia, care interzice tarilor straine sa tina o baza militara in Ucraina dupa 2017. acordul cu 2017 a fost semnat cu Boris Ieltin in 1991.
Membrul opozitiei arseni atsenuk a spus intr-o declaratie miercuri ca decizia a fost neconstitutionala, iar orice schimbare in termenii acelui acord ar trebui confirmata prin referendum national, iar apoi ratificata de parlament.
Existenta flotei ruse in apele Ucrainei a fost o chestiune spinoasa de la venirea la putere a fostului presedinte ucrainian, Victor Iuscenco dupa revolutia portocalie din 2004. El a considerat flota militara drept periculoasa pentru suveranitatea tarii, iar aceasta pozitie a enervat Rusia.


Epurari la inceput de secol XXI

Despre morti, numai de bine - ne recomanda un vechi dicton latin. Cu atat mai mult s-ar cuveni ca lumea sa se conformeze acestui sfat cu totul întelept, cand în cauza este un om de stat care, precum defunctul presedinte polonez, Lech Kaczinski, a binemeritat. Şi-anume nu doar de la compatriotii sai, ci si din partea tuturor iubitorilor de libertate si neatarnare.
 
Înainte de a fi fost petrecut pe ultimul sau drum, Kaczinski a avut însa parte, ca si în timpul vietii, de o sumedenie de vorbe grele. Le-au rostit deopotriva unii din proprii sai compatrioti, cat si diversi comentatori din tarile vecine.
Saechsische Zeitung, bunaoara, s-a raliat punctului de vedere al celor care, la Cracovia, au demonstrat împotriva înhumarii presedintelui alaturi de marii polonezi. În mormintele din catedrala din Cracovia, scrie ziarul saxon,  „zac regi si eroi nationali”, care ar fi realizat „fapte supraomenesti”.
Or, în personalitatea lui Lech Kaczinski, omul care, înainte de a deveni presedinte, a participat  la întemeierea Solidaritatii, a înfruntat regimul comunist de la Varsovia  si a contribuit la înfrangerea sistemului totalitar, ziarul din Dresda nu descopera mai nimic regal, eroic sau înaltator.
Dimpotriva, înmormantarea lui ar fi fost o "eroare" si un prilej de noua zazanie. „Reprezentantii bisericii care au propus înhumarea  lui la Cracovia”, noteaza cotidianul textual, n-ar fi fost "constienti ca polarizeaza societatea si ca aduc astfel prejudicii si imaginii defunctului”, dupa cum, nu fara oarecare ipocrizie, regreta cotidianul saxon.
Multe ziare apusene scot în evidenta prezenta la înmormantare, în ciuda norului de cenusa, a presedintelui rus Medvedev si semnaleaza apropierea survenita, în urma accidentului aviatic de la Smolensk, între polonezi si rusi. Ca liderul de la Kremlin a sosit punctual la înmormantarea omologului sau polonez li se pare extrem de semnificativ de pilda  cotidianelor germane Rheinische Post si Oldenburgische Volkszeitung.
Ziarul renan se arata surprins de ameliorarea raporturilor dintre Moscova si Varsovia (dupa catastrofa de la Smolensk), în timp ce gazeta din Oldenburg scoate în evidenta amara ironie a  istoriei, (ce reclama sacrificii de asemenea proportii înainte de a permite reconcilierea).  
Numerosi observatori se opresc asupra împutinarii oaspetilor din strainatate la niste funeralii la care ar fi trebuit sa apara multi sefi de stat, între altele din Washington si din cancelariile vesteuropene. absenta lor de la ultimul drum al presedintelui Poloniei e frecvent explicata ca urmare fireasca a interdictiilor de zbor afectand toate rutele aeriene occidentale dupa eruptia unui vulcan islandez.
Comentatorii se opresc în context si asupra vehementelor critici ale unor societati aeriene precum Lufthansa, care considera ca închiderea pe timp îndelungat a spatiilor aeriene este o masura de precautie exagerata si nejustificata, de natura sa cauzeze prejudicii imense.
Frankfurter Rundschau respinge aceste critici. Ziarul afirma ca ne-ar lipsi „experienta si instrumentele de masura capabile” sa evalueze  gradul de risc reprezentat de norul de cenusa vulcanica si ca „natura e mai puternica decat omul”. Şi decat tehnica lui.
În schimb Leipziger Volskzeitung le da dreptate societatilor aeriene cerand fundamentarea stiintifica a interdictiilor de zbor. La fel judeca si Rhein Neckar-Zeitung, care crede ca asistam la o reeditare a exagerarilor privind „pandemia de gripa porcina”, de vina fiind, de aceasta data, Eurocontrol, autoritatea care supravegheaza spatiul aerian continental.
Dar cine e oare de vina pentru presa proasta si foarte proasta, în propria sa patrie, de care are parte Papa? Süddeutsche Zeitung din München, marcheaza scurgerea a 5 ani de la transformarea cardinalului Ratzinger în Suveranul Pontif, sustinand ca ar fi vorba de „un jubileu la care nu se jubileaza”.
Joseph Ratzinger „n-a reusit sa puna capat crizei de credibilitate în care se zbate Biserica” din pricina „tot mai frecventelor dezvaluiri de abuzuri sexuale savarsite asupra unor tineri si copii”, noteaza textual cotidianul bavarez. „Papa a condamnat aceste fapte într-un mod cat se poate de clar”. Dar, potrivit ziarului, nu e crezut.
aceasta, pentru ca, si–ar fi arogat "prea multa vreme dreptul de a judeca trufas sexualitatea altora. Iar institutia i s-a parut a fi mai importanta decat omul”. Ziarul scrie în concluzie: „Papa nu e un reactionar sau fundamentalist. Ci doar strain de lume”…

Bancnota de 100 de dolari va avea un nou design

Guvernul SUA a prezentat, miercuri, noul design al bancnotei de 100 de dolari, care contine o serie de tehnologii avansate pentru combaterea contrafacerii, informeaza un comunicat de presa al ambasadei SUa.
'atunci cand noua bancnota de 100 de dolari va intra in circulatie, la data de 10 februarie 2011, vechile bancnote deja in circulatie vor ramane legale', a precizat presedintele Rezervei Federale, Ben S. Bernanke. 'Utilizatorii valutei americane trebuie sa stie ca nu vor trebui sa-si schimbe vechile bancnote de 100 de dolari atunci cand cele noi vor intra in circulatie', a adaugat Bernanke.
Desi mai putin de 1/100 dintr-un procent din valoarea tuturor bancnotelor americane in circulatie sunt falsificate, bancnota de 100 de dolari este cea mai raspandita si cea mai des contrafacuta din afara SUA.

Noul design al bancnotei de 100 de dolari pastreaza trei elemente de securitate de la vechiul design: portretul lui Benjamin Franklin, firul de siguranta si numarul 100 care isi schimba culoarea. In plus, noul design are o banda de siguranta 3D pe care cifra '100' inscriptionata 'se misca' in functie de pozitia in care tii bancnota.

Si, doar nu o sa credeti ca doar aspectul monedei se va schimba!


Autor: Darius Stan

Cine este "cine" la inceput de secol XXI?

Symantec indica pozitiile raufacatorilor
China si Romania sunt tarile din care se lanseaza cele mai multe atacuri informatice din lume, devansand Statele Unite, arata un clasament realizat de compania Symantec si citat de portalul Channelweb.com.
Cercetatorii care au analizat emailurile de phishing trimise la anumite adrese, pentru accesa date sensibile ale unei companii, au descoperit ca majoritatea acestor atacuri proveneau de la servere amplasate in Statele Unite. Insa, analizand locul unde se afla cel care a trimis mailul, s-a dovedit ca majoritatea provin de fapt din China (28,2%), urmata de Romania (21,1%). Statele Unite de afla pe a treia pozitie, cu 13,8% dintre aceste atacuri, arata raportul MessageLabs Intelligence.
Analistii au observat si ca arhivele de tip ".rar" au cel mai mare grad de infectare - circa 96,8% dintre atasamentele de tip ".rar" sunt infectate.
Raportul arata si ca hackerii vizeaza in special persoanele care ocupa functii de director, inalt oficial, vicepresedinte al unei companii, manager si director executiv. Majoritatea victimelor lucreaza in comert exterior si aparare si au relatii cu tari din Asia.
Paul Wood, analist la MessageLabs Intelligence, subliniaza ca informatiile de contact ale acestora pot fi gasite cu usurinta online, in special prin intermediul retelelor de socializare.

Cine este "cine" la inceput de secol XXI?
Modul in care mai marii continentului s-au inteles sa-i scoata pe greci din criza provocata de  traiul pe vatrai, de minciuna, coruptie si inglodarea in datorii a propriei tari a fost criticat sau elogiat, in functie de prejudecati pro si antiamericane, pro si anti-nemtesti.
Fapt este insa, ca nici Atena, nici Berlinul n-au motive de bucurie. Grecii n-au de ce sa exulte, pentru ca au ajuns la mâna Fondului Monetar international. Germanii, pentru ca proiectul monedei europene, a carei salvare a stat la baza ideii ajutorarii Greciei, se zbate in cea mai ampla criza de la inventarea si introducerea sa in circulatie.
O criza din care s-ar putea sa nu mai iasa cu fata curata nici euro, nici Uniunea pe care ar fi trebuit s-o consolideze financiar si economic.
in prima zi a summitul de la Bruxelles, oficialii europeni au cedat. Cu Herman van Rompuy in frunte, s-a venit in intâmpinarea Germaniei. Berlinul se opusese propunerii de rezolvare a dosarului grecesc prin intermediul unui mecanism pur european, de acordarea de ajutoare financiare in interiorul Zonei euro fara recurs la FMi si la americani.
Drept ar fi fost, ca grecii sa-si scoata singuri castanele din foc. Or, pâna la urma, elenii, parintii risipitori ai Europei, in loc sa fie pedepsiti exemplar, pentru ca altii sa nu le urmeze pilda, s-au vazut rasplatiti pentru mâna lor sparta si stilul lor de viata de greier. Le-a sarit in ajutor teama celorlalti europeni, munciti de grija de a nu-si vedea distrusa moneda comuna.
Dar aceasta nu-i decât o parte a istoriei. Semnificativ e modul in care s-au comportat principalii actori ai acestei drame europene, precum si marii ei comentatori.
in functie de euro-centrismul si pro sau antiamericanismul lor, unii favorizasera cu fervoare "solutia Merkel", altii  respinsesera cu virulenta recursul, intru ajutorarea Greciei, la instrumentul FMi, considerat in mod fals ca "unealta americana", si deci "antieuropeana".  
Sueddeutsche Zeitung de pilda infierase recent, cu vehementa, atitudinea excesiv de "dura" adoptata de Berlin fata de greci. Ziarul afirmase chiar, in context, ca Germania s-ar confrunta cu cea mai ampla criza politica externa din ultimele decenii, intrucât, din cauza intransigentei in chestiunea sustinerii Greciei, Berlinul ar fi inceput sa fie perceput iarasi de vecinii sai ca "hegemon".
Alti observatori au relevat de asemenea ca Germania s-a schimbat radical in ultimele doua decenii. Ca nu mai e dispusa sa plateasca oalele sparte de altii.
Şi ca Tratatul de la Lisabona ii confera Republicii Federale, politic, spatiul de manevra necesar sa-si vada de acum incolo de interesele nationale intr-un mod la fel de riguros ca si francezii, britanicii si spaniolii.
„Cu aceasta stare de lucruri trebuie de acum incolo sa ne obisnuim”, subliniase bunaoara Gazeta Wyborcza din Varsovia.
S-ar fi intors in scena „Madame Non”, titrase si un ziar francez. Concomitent, Angela Merkel s-a vazut poreclita, nu fara conotatii negative, „cancelara de fier”.
Din unghiul unor analisti, sefa executivului german ar fi incercat, prin respingerea revendicarilor grecesti, sa-si reconsolideze puterea de acasa si sa recâstige terenul pierdut pe plan intern de coalitia ei de centru dreapta, care s-a confruntat in ultimele 6 luni cu multe insuccese.
Realitatea este ca Europa e un proiect neterminat, cu un final la fel de incert ca si originea continentului in mitologia elena. Fara un guvern deopotriva politic si economic, moneda unica n-are cum sa reziste la nesfârsit. Recaderea in egoisme nationale e intotdeauna la indemâna.  La fel si persistenta in prejudecata antiamericana.
S-a afirmat, in presa de stânga din Germania, ca Angela Merkel ar fi "tradat" Europa si Uniunea ei, lasându-i pe americani sa patrunda in ograda monedei euro si s-o controleze dupa bunul lor plac. Adevarul e pe dos.
Câta vreme Europa va continua sa se defineasca prin opozitie fata de americani si teama de germani integrarea batrânului continent va ramâne condamnata la un jalnic esec.
Criza monedei e si criza ideii. in ciuda intelegerii convenite la summitul UE, nu e clar deloc daca si una si alta se vor mai putea salva.

Euro-moneda adunsa in impas de politici economice diferite ale statelor membre

Nori negri deasupra monedei unice europene. Grecia nu este singurul stat cazut în pacat dar, deocamdată, este ţara care împovărează cel mai vizibil spaţiul euro. Ce implicaţii au pentru valuta Uniunii Europene ultimele evoluţii? Există riscul unei fracturi în zona euro? 
Profesorul emerit Joachim Starbatty, de la catedra de ştiinţe economice a Universităţii Tübingen, depunea, în 1997, o plângere la Curtea Constituţională Federală, contestând introducerea monedei unice europene. Desigur, demersul său nu a avut succes.
"În spaţiul euro veneau, la vremea aceea, ţări cu politici economice diferite. Unele puseseră mare preţ pe stabilizarea financiară, asupra altora planau îndoieli. Se formulaseră criterii de admitere în uniunea monetară - dar interpretarea lor a fost foarte laxă. Chiar şi respectarea criteriilor de aderare a fost doar superficial verificată. Ca atare, s-au trezit comasate ţări care nu se potriveau defel în privinţa politicilor fiscale şi sociale".
Grecia, Italia, Spania şi Portugalia au profitat ani la rând de pe urma uniunii monetare. Au traversat inclusiv faze de creştere economică. Salariile au crescut, însă, mai tare decât productivitatea.
Competivitiatea a avut de suferit în aceste ţări. Exporturile au scăzut, importurile au crescut. Procentele deficitelor bugetare se amplificau şi ele, provocând găuri neacoperibile. Primele măsuri pe care ar trebui, acum, să le aplice aceste ţări pentru redresare, ar implica o revalorizare - negativă - a propriilor monede naţionale. Doar că nici una dintre ele nu mai are o monedă naţională.
"Italia", crede Starbatty, "ar trebui să provoace o devalorizare de 40%, Spania de vreo 30 de procente, Grecia şi Portugalia undeva la jumătate".
Ventilul ratei de schimb este, însă, înfundat. Lira italiană nu mai există, nici drahma, nici... în fine, există doar euro. Este oare retragerea din zona euro o soluţie? "Nicidecum  una realistă", răspunde Jürgen Matthes, de la Institutul Economiei Germane.
"Moneda unică şi accederea la zona euro sunt procese ireversibile. Tocmai acum, în plină criză a pieţelor financiare, o retragere din uniunea monetară ar deschide calea spre noi crize de natură financiară".
Fostul preşedinte al Băncii Federale Germane, Helmut Schlesinger, face calculele mai "nemţeşte", în sensul că, în opinia sa, "economiile naţionale trebuie să depună eforturi individuale pentru a ţine pasul cu statele partenere în chestiuni cum sunt inflaţia, nivelul salarizărilor bugetare sau soliditatea finanţelor publice".
Clubul euro nu este, aşadar, numai o comunitate financiară, ci şi una a destinelor. O stradă cu sens unic. Odată intrat, nu mai ai posibilitatea de a schimba direcţia. Şi asta implică disciplină şi rigoare. Inclusiv pentru partenerii deloc stabili din sud.
Criza din Euroland nu se datorează crizei mondiale; greşelile au fost comise cu mult timp înainte. Probabilitatea unui divorţ tinde spre zero - din motive juridice şi practice.

Turcia respinge sancţiunile impotriva Iranului
La ANKARA guvernul Turciei transmite prin purtătorul de cuvant al ministerului de externe, Burak Ozugergin, că ţara sa respinge în continuare sancţiunile internaţionale împotriva programului nuclear al Iranului. "Mai există o oportunitate şi credem că această oportunitate trebuie folosită în mod eficient. Nu [este necesară] mai puţină diplomaţie, ci mai multă", a afirmat Ozugergin. Săptămâna trecută, secretarul adjunct de stat al SUA, Philip Gordon, a declarat că Turcia, membră NATO, ar trebui să suporte sancţiunile sau se va confrunta cu posibilele consecinţe. (Zaman - 25/03/10; Reuters, Hurriyet - 24/03/10)

Mustafa Kemal Attaturk zeul ce a poruncit naşterea Turciei moderne
Una dintre cele mai serioase analize care s-au făcut vreodată kemalismului se găseşte în lucrarea cu acelaşi nume de Suna Kili, în 1969. Politolog de profesie, aceasta reuşeşte să treacă dincolo de lucrările de popularizare ale kemalismului, făcând distincţie între kemalism ca ideologie (surprinsă în mişcarea ei în timp până la formulele moderne ale multipartidismului) şi kemalismul ca reformă reală, produsă de spiritul anilor ‘20 ai secolului nostru. Kemalismul este văzut de S.Kili, pe bună dreptate, ca o revoluţie în toate drepturile ei. Ideologia acestei revoluţii îşi are originea la începuturile anilor ‘20, când reformele venite din partea unui şef militar vor scoate Turcia din încremenirea în care o lăsaseră sultanii încă de la începutul secolului trecut, când demarase vizibil procesul de degradare a ceea ce fusese marea putere asediatoare a Vienei, ce lăsa cu aroganţă paşalâcuri în urma tăvălugului armatelor imperiale. Revoluţia kemalistă a adus cu sine o nouă Constituţie, lege fundamentală a ceea ce turcii numesc “prima republică”, pentru a o distinge de “republica a doua”, cu Constituţia din 27 mai 1961. Înainte de toate, care sunt originile şi substanţa ideologică a kemalismului?
Autoarea consideră că, istoric vorbind, kemalismul nu este o ideologie care să fi fost anterioară Războiului de Independenţă al Turciei (1919-1922). Ea a fost dezvoltată sub conducerea lui Attaturk în cea mai mare parte a ei, după stabilirea primei republici. Kemalismul este astfel o “…ideologie care se constituie din acţiunea socială în timpul luptei pentru eliberare şi al reformelor lui Attaturk.” (p. 5) Kemalismul face parte dintre acele ideologii care se constituie ca rezultat al evenimentelor istorice, aflându-ne de astă dată în cazul în care faptele creează idei iar nu invers, cum se întâmplă de cele mai multe ori. Acesta este motivul pentru care ideologia kemalistă trebuie privită ca un compozit de idei, acţiune şi aspiraţii naţionale, o ideologie care combină elemente de realism şi idealism deopotrivă (p.6). Sub aspectul dinamicii sale, kemalismul ar putea fi considerat ca având mai multe perioade. O primă perioadă este cea de formulare şi relativă analiză, între 1919-1922. Aceasta este etapa luptei naţionale şi a primelor reforme şi convingeri politice ale lui Attaturk. E adevărat, principiile care au fost preluate de programul Partidului Republican al Poporului, au fost descrise drept “kemalism” abia în 1935. A doua perioadă poate fi considerată una de dezvoltare a kemalismului şi se referă la anii 1938-1960, când dezvoltările nu mai ating gradul cunoscut în perioada anterioară, ba chiar, după al doilea război mondial, se poate considera o perioadă de regresiune, din pricina unor grupuri conservatoare (p.6). A treia perioadă este cea de după 1960, când avem de-a face cu un interes crescând în reîntoarcerea la ideologia kemalistă. Acesta este cea de-a doua revoluţie turcă, ce a readus kemalismul ca punct de reper în dezbaterea de idei contemporană. Până în 1945, când avem regimul multipartidic, ideologia a fost rezultatul unui grup compact de indivizi, apropiaţi ai lui Attaturk: Ismet Inonu, Recep Peker, Mahmut Esat Bozkurt. După 1945, kemalismul originar a devenit punct de reper pentru o varietate de grupări politice, partide politice şi intelectuali neangajaţi politic, deopotrivă. Aceste observaţii ale autoarei vor să sublinieze că în cele două perioade distincte avem de-a face cu o evoluţie a kemalismului de la o credinţă politică naţională la o situaţie când acesta încetează a mai fi filosofia politică naţională. (pp. 123-124)
Sistemul politic de tip multipartid, continuă S.Kili, a eşuat pentru că masele nu erau pregătite pentru aceste tipuri de implicare şi de înţelegere a relaţiilor politice. Astfel, ceea ce putea lesne deveni în condiţii normale un sistem politic cel puţin de tip bipartidic, a rămas monopartidic prin autodizolvarea Partidului Liber (noiembrie 1930) (vezi cap. “The One Party-System and The Ideology of Kemalism”, pp. 118-121). Încercarea de întemeiere a unui nou partid din 1930 fusese la rândul ei precedată de o alta, în 1924, când s-a încercat să se pună bazele Partidului Republican Progresiv, care susţinea că “…a realizat şi un program economic care diferă de cel oficial prin faptul că dă o importanţă mai mare iniţiativei private şi încurajează investiţia de capital străin” (p. 119). Partidul a fost dizolvat de un tribunal al Independenţei, pentru că a fost asociat în 1926 cu rebeliunea kurzilor cunoscută în cărţile de istorie turceşti sub numele de Rebeliunea lui Sheik Said. Deşi conducerea partidului nu a putut fi condamnată de tribunal ca având legături directe cu rebeliunea, se pare că au existat câţiva contra-revoluţionari care pătrunseseră în ierarhia de partid, partidul fiind acuzat că a folosit religia în scopuri politice. Attaturk nu a renunţat la ideea unui sistem multipartidic, noul partid care s-a dizolvat în 1930 fiind rezultatul iniţiativei lui Attaturk, un partid care diferă de Partidul Republican al Poporului condus de Attaturk, cel puţin la nivelul doctrinei economice. Noua doctrină a laissez-faire se opunea doctrinei etatiste a lui Attaturk, proiectul de reformă fiind mai degrabă unul moderat la nivelul relaţiei dintre religie şi politică, de exemplu. După trei luni de funcţionare, se pare că Partidul Libertăţii devenise mai degrabă unul care se opunea modernizării rapide a Turciei. Unii consideră că explicaţia autodizolvării partidului ar fi avut cel puţin patru cauze. Prima ar fi fost incapacitatea mentalului colectiv şi ideii de participare politică în Turcia, de a face faţă unui mod democratic de a fi, modernizarea pe care o înţelegea elita intelectuală şi politică a ţării nefiind încă adecvată pentru a susţine sistemul multipartidic. A doua cauză rezidă în lipsa de impact a ideilor modernizării în mediul rural, care cuprindea atunci aproximativ 80% din populaţia Turciei. A treia cauză este aceea a evoluţiei noului partid către o opoziţie pe care Attaturk n-o sperase, diferenţele devenind fundamentale, când el aşteptase doar diferenţe de tip gradual între cele două partide. O ultimă cauză, observă W.F.Weiker, poate fi înţelegerea greşită pe care Attaturk şi alţi lideri politici importanţi ai partidului său au dat-o “stării naţiunii”, care nu suporta modul democratic de a fi, noul partid evoluând spre contra-revoluţie (Walter F.Welker, The Free Party of 1930 în Turkey, teză de doctorat nepublicată în 1969, când îl citează S.Kili)

Sub aspect formal, sistemul politic al Turciei sub Attaturk se apropie foarte mult de unul de tip dictatorial. Şeful statului este în egală măsură şeful partidului unic al Turciei. Dar, aşa cum au observat analişti ai politicului chiar din vremea aceea, dictatura lui Kemal Attaturk a fost întemeiată pe asimilarea unor principii instituţionale de tip liberal. (Hans Kohn, Revolution and Dictatorships, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1934, pp. 225-256), scopul dictaturii fiind pregătirea Turciei pentru un sistem politic de tip democratic.


Autor: Darius Stan