Vladimir Voronin: "România se află în spatele frământărilor"

Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:
Presa internaţională analizează pe larg situaţia din Republica Moldova. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îl citează pe prima pagină pe Vladimir Voronin, care afirmă că România este implicată în evenimentele de la Chişinău.
 
Prestigiosul ziar aminteşte că ambasadorul României în Republica Moldova a fost declarat persona non grata, că graniţa cu România a fost temporar închisă, şi se preconizează reintroducerea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români. Postul public de televiziune, Moldova I şi Teleradio Moldova au prezentat luptele de stradă din Chişinău, în cursul cărora au fost luate cu asalt Parlamentul şi Preşedinţia, drept acţiune a unei opoziţii ghidate de la Bucureşti.  
În discursul său de miercuri, Voronin a evitat mai întâi să se refere direct la România, calificând ciocnirile drept crimă împotriva Moldovei, înfăptuită de opoziţia care nu vrea să accepte înfrângerea suferită la legislativlele de duminica trecută. Opoziţia acuză acum puterea comunistă, că ar fi profitat de absenţa din ţară a mai multe sute de mii de cetăţeni, plecaţi la muncă mai ales în Rusia şi Italia, trecându-i pe cei plecaţi în registrele electorale şi însuşindu-şi astfel fraudulos cel puţin şase la sută din voturi. Există indicii, consideră FAZ, că aceste acuzaţii sunt măcar în parte adevărate. Dar, şi dacă ar fi aşa, comuniştii tot ar fi obţinut peste 40 la sută din voturi, fiind de departe cel mai puternic partrid de pe scena politică.
Comuniştii moldoveni au primit ajutor generos din partea Rusiei pe perioada campaniei electorale, ca răsplată pentru scăderea entuziasmului pro-european al preşedintelui Voronin. Liderul moldovean s-a distanţat de UE din două motive: Mai întâi ţara nu are nicio şansă să fie admisă într-un viitor previzibil în UE, apoi că trebuie să fie obedient Rusiei.
DIE WELT scrie în pagina de politică internaţională, că valul de proteste anticomuniste nu s-a încheiat încă. Sute de navetişti din regiunea de graniţă nu au putut să intre ieri pe teritoriul Republicii Moldova, mulţi dintre aceştia fiind studenţi moldoveni la universităţi din România. Ziarul citează de asemenea replica Ministerului de Externe de la Bucureşti, care a avertizat că încercarea Republicii Moldova de a transfera dificultăţile proprii pe umerii României este iresponsabilă.
SUEDDEUTSCHE ZEITUNG aminteşte că preşedintele Voronin ar fi acuzat, potrivit agenţiilor de presă de la Chişinău, serviciile secrete româneşti, care, citez, ar fi intervenit concret în frământările din ultimele zile. O mare parte din aceaată ţară, a aparţinut din 1918 şi până în 1940 României, aminteşte importantul cotidian care apare la München. Stalin a înglobat-o însă în Uniunea Sovietică în cel de-al doile război mondial. Suveranitatea Moldovei este periclitată, de când Transnistrias-a desprins de ea.
La fel ca şi Osetia de Sud, şi Transnistria este privită ca un conflixct îngheţat, pentru care nu există soluţie. Opoziţia mai spune că Moscova ar fi implicată în aceste frământări. Iurie Roşca este citat cu afirmaţia că Moscova a vrut astfel să pedepsească Republica Moldova fiindcă a respins planul rusesc de rezolvare a conflictului transnistrian.
În fine, ziarul ungar NEPSZABADSAG, consideră că Partidul Comunist din Republica Moldova a câştigat de aceea alegerile, fiindcă este singurul care afirmă o identitate moldovenească, reuşind astfel să se adreseze întregii populaţii a ţării. "Majoritatea moldovenilor, chiar dacă vorbeşte româneşte, nu vrea să fie românească şi îşi îndreaptă privirile mai degrabă către Moscova", scrie ziarul care apare la Budapesta.
Puterea de la Chişinău acuză România de implicare în aceste frământări. Este greşit. Motivul frământărilor este mult mai simplu. Tinerii moldoveni care au participat la demonstraţii vor să fie europeni şi au îmbrăţişat iluzia că drumul cel mai scurt spre Europa duce printr-o unire cu România, ţară membră a UE, conchide cotidianul sus-citat.
DW Autor: Ioachim Alexandru

Un necaz nu vine niciodată singur

Iritatii europene, Europa la ananghie, Vanitatea si egoismul guverneaza Europa, Summitul G20 ameninta sa fie umbrit de disensiuni puternice – sunt cîteva titluri care indica un îngrijorator cumul de evolutii negative. 
Euroscepticismul unor guvernanti cehi ajunsi la presedintia prin rotatie a Uniunii Europene se dovedeste nu doar contraproductiv ci si primejdios pentru constructia europeana - rezulta din comentariul publicat azi pe prima pagina a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, dupa criza guvernamentala de la Praga.
 
Nu numai tratatul de la Lisabona este acum în pericol, ci si cota de simpatie de care are înca parte Uniunea Europeana. Cei 27 stau si în fata unei alte probe de foc; daca vor reusi sa actioneze eficient si cu succes pentru a curma criza, Europa ar putea recupera simpatia pierduta si se va putea bucura de un nou spor de încredere.
 
Deocamdata, Topolanek, premierul ceh rasturnat de la putere, nu a aflat altceva mai bun de facut decît sa critice planul anti-criza al lui Obama, etichetîndu-l drept drumul ce duce spre infern, stîrnind astfel pîna si consternarea parlamentarilor europeni. GAZETA WYBORCZA considera ca votul de neîncredere fata de guvernul de la Praga reprezinta o extrema iresponsabilitate.
 
DIE WELT reaminteste ca, pentru a doua oara în istoria Uniunii, guvernul unei tari aflata la presedintia celor 27 trece printr-o criza si noteaza: si statele mici vor sa tina în mîna frîiele puterii. Rau este daca procedeaza precum Cehia, care face furori pe terenul politicii europene.
 
Unii întrevad în comportamentul responsabililor cehi preludiul catastrofei, o criza economica de proportii incomensurabile,esecul proiectului european, confirmarea retinerilor de principiu fata de extinderea Uniunii spre rasarit, dincolo de limitele fostei Cortine de Fier, întreaga regiune nefiind înca apta sa faca parte din club, desi avantajele si progresele de pîna acum ale extinderii depasesc inconvenientele.
 
Cealalta reactie, venita de la Bruxelles, fata de modul în care Cehia a gasit de cuviinta sa-si exercite mandatul în fruntea Uniunii, ar suna astfel: dragi popoare europene, indiferent ce hotarîti, indiferent ce griji aveti, noi tot asa vom face si pe mai departe. Ziarul citat conchide: Şi aceasta atitudine delegitimeaza Europa. Mariile imperii au fost bine sfatuite atunci cînd au luat în seama nelinistile de la fruntariile lor.
 
Dupa Letonia si Ungaria, Cehia este a treia tara al carei guvern se destrama din cauza crizei, constata LE MONDE: Interconexiunea elementelor economice este atît de profunda încît o criza de proportii la marginile Uniunii are efecte puternice asupra centrului.
 
Sub titlul „Uniunea Europeana fereste România de faliment” - portalul de internet al consortiului de presa WAZ focalizeaza într-un articol si reformele impopulare pe care guvernul de la Bucuresti va trebui sa le faca, între altele probabil si o reducere a salariilor functionarilor, a pensiilor si a prestatiilor sociale. Evolutiile din Ungaria si Letonia demonstreaza ce presiuni politice exercita aceste masuri: în ambele state guvernele au cazut dupa aprobarea de catre FMI si Uniunea Europeana a pachetului de ajutoare.
 
Chiar daca actualmente conditiile FMI de acordare a creditelor nu mai sunt atît de severe - scrie ziarul socialist NEUES DEUTSCHLAND, nici guvernul de la Bucuresti nu va putea ocoli adoptarea masurilor de austeritate. In schimb, bancile care s-au angajat în România si s-au  dedat la operatiuni speculative vor fi doar frumos rugate sa-si reia activitatile de creditare.
 
Or, scrie ziarul est-german citat – dispozitia investitorilor s-a schimbat, România este considerata un spatiu de risc – ceea ce este fals, nefiind doar ea singura vinovata de situatia în care se afla, cu atît mai mult cu cît nu a avut de-a face nici cu criza ipotecara din Statele Unite.
 
DIE WELT publica de asemenea un articol despre pachetul de ajutor pentru România, în valoare de 20 de miliarde de Euro, articol însotit de imaginea unei femei batrîne si nevoiase apelînd la mila publica în centrul Bucurestiului.
 
FMI-scrie ziarul - prevede o drastica scadere a economiei tarii în acest an. Sunt citate si spusele presedintelui Traian Basescu, potrivit carora, ajutorul FMI si al Uniunii Europene ar fi mai degraba o centura de siguranta decît un colac de salvare.
 
Conceptii diferite despre iesirea din criza par a avea în avanpremiera summitului  G-20 de la Londra presedintele Obama si omologul sau francez Sarkozy, mentioneaza LE FIGARO.
 
Cei doi oameni de stat sunt animati de acelasi sentiment de mînie fata de comportamentul iresponsabil si impardonabil al sefilor marilor concerne.
 
Dar Obama nu este dispus sa demonizeze investitorii sau întreprinzatorii interesati de profit si nici sa reîntemeieze capitalismul. Obama evita vorbele mari, dar se îngrijeste sa repuna economia pe picioare si nu sa schimbe sistemul. El nu sufla nici un cuvînt despre reglementarea pietelor financiare, pe care Sarkozy a declarat-o deja o prioritate a summitului G-20. Exista asadar - conchide cotidianul conservator citat - un motiv de puternice disensiuni viitoare de forma si de continut.
 
DW- Rodica Binder

Cooperarea, cheia succesului în depăşirea crizei financiare

Pana acum, masurile de combatere a crizei financiare nu au reusit decat sa evite o si mai mare prabusire economica globala. De aceea, guvernul american pompeaza bani pe pietele financiare, exemplu urmat si de europeni.
 
Orice stat din lume poate contribui la depasirea actualei crize financiare, însa initiativa individuala va da putine roade. O idee inspirata ar fi aceea ca planurile de combatere a crizei, aplicate la nivel national de fiecare stat în parte, sa fie integrate în setul de masuri internationale ce vizeaza detensionarea pietelor financiare. O abordare cu atat mai necesara, cu cat alunecarea în zona protectionismului nu ar face decat sa înrautateasca situatia. Macar atat sa fi învatat politica în urma marii depresiuni din anii treizeci.
 
Cancelarul german Angela Merkel a pus degetul pe rana. Este nevoie de cooperare, nu de izolare, considera Merkel. Principiul este usor de exprimat si greu de aplicat de catre politicieni, care simt ca astfel de solicitari le forteaza mana. Combinarea masurilor anti-criza nationale cu cele adoptate pe plan international cade în sarcina summit-ului G20.
 
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Salvarea bancilor, o prioritate.Pe 2 aprilie la Londra va trebui în primul rand gasita o solutie de stopare a trendului economic negativ. În acelasi timp, pentru perioada post-criza, ar fi foarte indicata consolidarea mecanismelor de prevenire. adica reglementarea si controlarea mai ferma a pietelor financiare, astfel încat exagerarile din trecut sa nu se mai repete, iar autoritatile de supraveghere sa nu mai omita nimic.
 
Cand se fac tranzactii criminale, iar lacomia depaseste orice limita, concurenta pentru obtinerea celui mai bun loc pe piata se acutizeaza. O asemenea situatie, coroborata cu o supraveghere permisiva, extinde incendiul de pe pietele financiare. Din esecul pietelor, dar si al statului, trebuie trase consecintele necesare. 
 
Prin intermediul masurilor anti-criza adoptate, statele Uniunii Europene si-au adus si ele aportul la sustinerea eforturilor internationale de combatere a crizei. Peste o suta de miliarde de euro au fost alocate pentru a evita colapsul sistemului bancar, la care se adauga programele conjuncturale de redresare în valoare de 400 de miliarde de euro. In 2009 si 2010, Germania îsi propune de pilda sa investeasca nu mai putin de 80 de miliarde de euro în infrastructura si în stimularea vanzarilor de automobile. Intr-un asemenea situatie, goana dupa subventii nu are nici un sens. Expectativa este mult mai recomandata.
 
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Criza financiara, o "plaga" mondiala, va continua sa se extinda.Proportiile actualei crize financiare vor continua sa se amplifice. Într-un atare context, singura metoda de combatere eficienta a efectelor crizei ramane perfuzia cu bani de la stat, a carei menire principala trebuie sa fie prevenirea prabusirii bancilor si evitarea efectului de domino asociat crash-urilor bancare.
 
Neincrederea cu care este privita ideea Uniunii Europene de a investi alte 5 miliarde de euro pentru depasirea crizei este justificata. Suma nu este nimic altceva decat o picatura într-un ocean. Mai importanta ar fi alocarea a 50 de miliarde de euro pentru combaterea problemelor pe care tarile din sud-estul Europei le au cu balanta de plati. Tari care s-au îndatorat masiv în moneda straina si care, odata cu caderea înregistrata de moneda proprie, au de platit dobanzi extrem de mari.

Un mesaj sumbru care poate grabi dezlantuirea lumea

The global financial crisis could lead to social unrest and even war, the head of the International Monetary Fund warned yesterday.

Dominique Strauss-Kahn said that the billions already pumped into the world economy risked disappearing into thin air unless there is massive reform of the financial sector.

And he dealt a severe blow to Gordon Brown’s plans for another debt-funded Budget giveaway by warning that the money might melt ‘like snow in the sun’.

At a meeting of the International Labour Organisation, Mr Strauss-Kahn warned that the global economic crisis is ‘dire’ with the threat of millions being pushed into poverty.

The managing director of the global financial watchdog went on to warn governments against ploughing yet more fiscal stimulus into their ailing economies. He said: ‘You can put in as much stimulus as you want.

‘It will just melt in the sun as snow if at the same time you are not able to have a generally smaller financial sector than before but a healthy financial sector at work.’

The IMF has called on countries to pump 2 per cent of their gross domestic product into their economies in an attempt to reverse the global downturn.

Of the international situation, Mr Strauss-Kahn added: ‘Bluntly the situation is dire. All this will affect dramatically unemployment and beyond unemployment for many countries it will be at the roots of social unrest, some threat to democracy, and maybe for some cases it can also end in war.

Presedentia Europei asediata sub mandatul Cehiei - Actualul guvern ceh, forţat să demisioneze

Victorie pentru opozitia de la Praga. Dupa votul de neincredere acordat premierului Mirek Topolanek, acesta trebuie sa se retraga din functia de prim-ministru. 
Pe marginea rezultatului procesului de votare inceput de cu seara la Praga, nimeni nu putea face speculatii. A fost o lupta crâncena pentru fiecare vot. Fiecare parlamentar in parte a fost chemat sa se pronunte pentru sau impotriva votului de neincredere acordat premierului Topolanek.
 
Rezultatul, pe muchie de cutit, a fost unul negativ pentru guvern, impotriva caruia s-au pronuntat 101 de parlamentari. in acest fel a fost intrunita majoritatea absoluta necesara votului de neincredere acordat guvernului condus de Mirek Topolanek.
 
In vreme ce opozitia jubila, membrii cabinetului guvernamental pareau de-a dreptul consternati de deznodamântul votului. Premierul insusi a fost atât de socat de cele intâmplate incât parea ca nu are nici o reactie.
 
„Sunt pe deplin constient de ceea ce inseamna acest vot. Din acest moment voi actiona conform constitutiei.”, a declarat Topolanek.
 
Atacat constant de opozitie, guvernul de centru-dreapta de la Praga trebuie asadar sa demisioneze. Luptele de pe scena politica din Cehia s-au acutizat constant, odata cu acuzele reciproce pe care Guvernul si opozitia si le-au adresat. Şi unii si ceilalti, sustin ca tara merge intr-o directie gresita, insa considera ca vina pentru acest lucru apartine celeilalte parti.
 
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Nicolas Sarkozy nu a vazut de la bun inceput cu ochi buni presedintia ceha a UEPrins in corzi, premierul Topolanek a solicitat parlamentarilor sa tina cont de presedintia Uniunii Europene atunci când vor isi vor exprima votul. Un demers neconvingator pentru oponentii sai, care, prin vocea social-democratului Jiri Paroubek, au declarat ca guvernul a primit exact ceea ce merita.
 
„Guvernul nu a dezvoltat nici un concept viabil de combatere a efectelor crizei financiare. in afara de acest lucru, ultimul scandal in care a fost implicat premierul a atins dimensiuni uriase. Topolanek doreste sa manipuleze informatiile din mass-media care nu-i sunt favorabile”, spune Paroubek.
 
Fara indoiala, rezonanta infrângerii guvernului de la Praga se face simtita si la Bruxelles. De altfel, multi au sperat ca parlamentarii vor cruta tara de o astfel de rusine cât timp Cehia detine presedintia Uniunii Europene.
 
In opinia analistilor, cartonasul rosu aratat guvernului condus de Topolanek scoate in evidenta doi castigatori. Este vorba de presedintele Vaclav Klaus si de Nicolas Sarkozy. Cel din urma a dat de la bun inceput semne ca Cehia nu este cea mai potrivita alegere pentru presedintia Uniunii.
 
Janssen Christina / Vlad Draghicescu

Eleganta iti cere sa stai linistit pe loc si sa iti pastrezi curajul!

In ultima vreme, m-am indemnat personal sa gandesc pozitiv, considerand ca in toate turbulentele existentei actuale nu fac altceva decat sa aduca o suparare inutila, asupra careia nu poti reactiona. Si apoi zambetul si jovialitatea nu costa nimic.
Cu o mina de apasare si regret , imi spun unii, cum ca ar trebui sa fi realist la tot ce te inconjoara si sa simti apasarea vremurilor in care balacim fiind serios si vizibil marcat de suferinta celorlalti. Aceasta arata preocuparea si compasiunea la caznele depasirii momentelor actuale imbracand "haina" unui Atlass din scrierea homeriana. Probabil, in viziunea unora, te poti arata incrancenat intr-o situatie in care nu poti reactiona. Este exact cazul acela in care cineva s-ar supara ca bate vantul, iar tu trecator fiind in preajma lui, sa-i arati compasiunea lacrimand asemenea lui.
De asemenea nu pot sa ma comport sfidator la ceea ce ma inconjoara si sa merg pe strada sarind intr-un picior , cand traim într-o lume in care mai nimic nu pare sa mai fie pozitiv, dar nici nu pot sa spun ca daca ma zvarcolesc de dureri inchipuite voi fi mai putin afectat .
Cu totii ne transformam in aceste situatii. Numai ca unii cu simtul echilibrului, stiu a pierde cu aceeasi eleganta pe care au afisat-o cand au castigat.
Acum, utilizand cunoasterea diplomatico-istorica, sa ne indreptam atentia la alte situatii similare din trecut si sa incercam sa raportam in comportamentul nostru viitor.
In anul 1571, in batalia de la Lepanto, flota otomana a suferit o mare infrangere in fata celei venetiano-spaniole. Otomanii si-au pierdut atunci aproape intreaga flota militara. Marele amiral otoman Kili Ali Pasa era foarte ingrijorat. El insista mereu pe langa marele vizir Sokollu Mehmed Pasa pentru construirea rapida a unei noi flote. Marele vizir cauta mereu sa il linisteasca, promitandu-i ca acest lucru se va rezolva in doar cateva luni. Intr-o zi, Kilic Ali Pasa i-a spus marelui vizir:
- Poate ca vom reusi sa construim corpurile corabiilor. Dar va fi imposibil sa gasim suficiente ancore, franghii si panze pentru atatea corabii.
Marele vizir a raspuns:
- Pasa, se vede ca nu cunosti puterea si bogatia acestui stat. Acest stat are asemenea resurse incat, daca se doreste, toate ancorele pentru corabiile flotei pot fi fabricate din argint, iar franghiile si panzele pot fi facute din matase!

Dupa batalia navala de la Lepanto, ambasadorul venetian Barbaro l-a vizitat pe marele vizir Sokollu Mehmed Pasa spre a afla care este starea de spirit a acestuia. Marele vizir a inteles imediat scopul vizitei si, fara a-l lasa pe ambasador sa vorbeasca, i-a spus:
- Dupa cum vedeti, dupa batalia de la Lepanto curajul nostru a ramas neclintit. Si voi si noi am suferit de curand pierderi. Numai ca intre aceste pierderi exista o mare diferenta. Noi am cucerit Ciprul (1571) si astfel v-am taiat voua venetienilor o mana. Voi ne-ati distrus flota si astfel ne-ati ras barba. Mana retezata nu mai creste la loc. Insa barba rasa creste si mai deasa si mai mare decat inainte.

In primavara anului 1596, ienicerii cereau tot mai insistent ca proaspatul sultan Mehmed al III-lea (1595-1603) sa conduca personal armata otomana in expeditia din acel an, ce avea ca scop cucerirea unor puncte strategice de pe teritoriul Ungariei de astazi. Seyh lislam-ul Hoca Saadeddin Efendi a fost de aceeasi parere si l-a convins pe sultan sa accepte cererea ienicerilor.
Prin eforturile si insistentele lui Hoca Saadeddin Efendi, armata otomana a obtinut la Keresztes (26 octombrie 1596) o mare victorie asupra armatei austriaco-transilvanene. In momentul cel mai important al luptei, vazand ca ostasii otomani dau inapoi, sultanul vroia sa fuga spre Istanbul si sa lase armata sub comanda marelui vizir. Hoca Saadeddin Efendi s-a opus acestei intentii a sultanului spunand:
- Maria Ta, situatia de pe campul de lupta este cea pe care o vezi. M-ai intrebat ce trebuie sa faci acum. E foarte simplu. Trebuie sa stai linistit pe loc si sa iti pastrezi curajul!

Probabil acum, spun eu, eleganta ne cere echilibrul pentru ca "natura" sa fie cea care isi savarseste ciclitatea asigurandu-ne de reusita unei regenerari viitoare. Iar aceasta urmatoare generatie a naturii sa faca parte dintr-un nou ciclu de sperante si revolutii.

Scris de Darius Stan

Intre dragostea tradititionala si dragostea de import a modernitatii

Cu fiecare ocazie, ar trebui sa realizam cat de apropiati suntem sentimental fata de taramul provenientei, de locurile si obiceiurile existentei noastre. Este un punct de legatura sfanta in spiritul oricaruia dintre cei ce au apucat sa vada lumina zilei pe pamant romanesc. Aici, fiecare dintre noi isi regaseste alinarea si pacea pentru sufletul sau, caldura si speranta zilei de maine. Aici regaseste fiecare dulcele “acasa”.
Si daca acest “acasa” inseamna amintirile ce ne leaga de loc, inseamna ca suntem capabili sa avem sentimente fata de traditia si cultura locala existenta.
Vorbind de traditia comunitatii de provenienta, ne dam seama acum, ca de cativa ani, in luna februarie, dragostea devine un motiv de cearta. O cearta iscata pe faptul ca nu se stie cui sa acordam intaietate.
Si avem de ales intre sarbatoarea dragostei traditional mostenita prin celebrarea zilei de Dragobete sau o sarbatoare a dragostei adusa din import numita Valentine’s Day.
Unii sustin ca sarbatoarea americana e mult mai aproape de modernismul contemporan, iar altii, mai cu placerea petrecerilor, afirma ca orice ocazie de celebrare e binevenita, indiferent de originea sarbatorii. In schimb traditionalistii sustin ca ar trebui sa ne respectam si sa ne valorificam propriile traditii ce reflecta identitatea noastra ca popor.
Dar, ca sa poti importa o valoare a unei alte culturi, ar trebui sa simti si sa intelegi pe deplin insemnatatea mitului local.
Apoi observam ca aici pe taramul romanilor, in mare masura nu se cunoaste insemnatatea sarbatorilor traditionale si deci nu se poate pune in balanta notiunea valorilor in acest schimb.
Trebuie inteles aici, ca Dragobetele traditional nu poate intra la schimb cu Valentine’s Day. Si de ce anume!?
Ar trebui mai intai sa acceptam ideea unei stratificari istorice a culturii si a traditilor romanesti. O acceptare a unicitatii ca parte integranta a identitatii noastre in imensul areal zonal existent. De asemenea, trebuie sa consideram existenta culturii si a traditiei ca un complex de practici a caror nivel teoretic are un caracter de reprezentare accentuat simbolic.
Si daca acceptam aceste izvoare, ale traditiilor culturale, ar trebui sa stim ca Dragobetele nostru traditional are o insemnatate deosebita pentru viata romanilor. Sarbatoarea Dragobetelui este izvorata dintr-un mit dacic, prin care se spune, ca s-ar chema frumoasa primavara si ar incepe trezirea la viata a tuturor vietuitoarelor din lungul anotimp al iernii. Deasemenea, Dragobetele este un petitor si, totodata, „nas” al tuturor vietatilor.
Pentru ca, in credinta dacica, Dragobetele era zeul ce oficia, inceputul primaverii si bucuria tuturor celor ce au trecut peste iarna, traditia s-a modificat in timp, primind o semnificatie esentiala pentru ca Dragobetele nostru sau „Cap de Primavara” ori “Logodnicul Pasarilor” este un mesager al divinitatii, un mesager ce aduce mesajul bucuriei unui nou inceput.
Cum vesnicia s-a nascut la tara, oamenii si-au croit propria randuiala de Dragobete. In unele locuri, se crede ca orice gospodar, care ia parte la Dragobete, are belsug si sanatate tot anul. Si apoi ca sa fie realizata legatura omului cu divinitatile totul incepe in fata bisericii din sat, de unde fetele si flacaii pleaca pe campuri, sa caute flori de primavara, care sa fie folosite, apoi, in descantece de dragoste.
In unele zone, cand fata se intorcea in sat alergand, urmarita de un flacau si se lasa sarutata in vazul tuturor, era prilejul bucuriei destainuirii dragostei intre cei doi. O prevestire a inchegarii unei noi familii in comunitate. Astfel, Dragobetele devenea un prilej de a sti cate nunti se pregatesc peste an.
In alte zone ale tarii, de Dragobete, femeile atingeau cate un barbat, pentru a fi dragastoase tot anul. Sau cu zapada stransa in diminetata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere, se spalau, crezand ca se vor face placute admiratorilor.
Ziua de 24 februarie, ziua dragobetelui, o zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii, a fost in buna parte uitata, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Din frumusetea traditiei Dragobetelui n-a ramas decat o zi aproape obisnuita, in care oamenii trebaluiesc pe acasa. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii.
Dar, in final, se spune ca o singura fapta a dragostei adevarate poate salva viata, iar valoarea acesteia este mai mare decat osteneala cuiva in a aduce jertfe religioase zeilor… oricare ar fi acestia.
Si daca in Italia in aceste zile, dragostea a fost inlocuita cu ura si antisemitismul, in Romania romanilor suntem daruiti sa impartasim intelegerea si iubirea traditionala tuturor semenilor nostri.

Scris de Darius Stan.
21.09.2009